Cu greu şi-ar putea imagina cineva societatea de astăzi în absenţa Internetului. Şi mai greu ar fi să-ţi imaginezi ziua de mâine fără Internet. Cu toate astea, nenumărate sunt breslele care se simt agresate, direct sau indirect, de Internet. Din păcate, tipografia nu face excepţie. Este oare Internetul duşmanul tipografiei sau ar trebui să fie, dimpotrivă, aliatul ei?
Internetul, un agresor dinamizator
Cu greu am putea găsi un domeniu în care Internetul să nu fi schimbat sau să nu se pregătească să schimbe regulile jocului. Vor dispărea toate aceste domenii? Cu siguranţă, nu. Dar tot atât de sigur este şi faptul că, în scurt timp, ele vor suferi schimbări profunde. Nu vor dispărea ele, dar vor dispărea din piaţă cei care nu vor ţine pasul cu aceste schimbări.
Calculatoarele şi telefoanele se schimbă rapid, de la o zi la alta, pentru a deveni cât mai eficiente terminale de Internet. Chirurgii încep nu numai să consulte, dar să şi opereze la distanţă cu ajutorul Internetului. Şcoala se mută tot mai mult pe Internet. Dar, mai mult decât atât, pe Internet a apărut Second Live. Şi nu doar ca o curiozitate, ci cu un succes nebun, cu bancnotă proprie, cu companii serioase şi cu cifre de afaceri ameţitoare. Vor dispărea oare din aceasta cauză aceste companii din viaţa reală? Vor dispărea sălile de operaţie? Vor dispărea profesorii? Evident, nu! Dar, tot atât de evident, este că schimbările survenite de la o zi la alta vor fi mai rapide, mai importante, mai profunde. Este suficient să ne uităm cu un ochi critic şi beneficiind de o corectă aducere aminte la istoria ultimilor ani. Se schimbă politicienii, se schimbă campaniile electorale, se schimbă televiziunile şi radioul. Vor dispărea? Răspunsul este la fel de evident… Nu! Dar ele se mută, deocamdată parţial, apoi, probabil, într-o măsură mereu mai mare pe Internet. Şi aceasta va afecta nu doar sistemul de comunicare, ci şi dinamica şi caracteristicile a ceea ce numim radio şi televiziune. Evident, ziarele şi revistele nu scapă nici ele acestei migrări, provocând nenumărate dezbateri cu privire la statutul ziaristului, a rolului, practicii şi importanţei acestei bresle. Unii sunt revoltaţi şi discută chiar de o dezgustătoare decădere a societăţii căzute pradă flagelului numit Internet. Alţii, dimpotrivă, s-au mutat deja sau sunt în curs de a se muta, cu entuziasm, pe acest atât de controversat Internet.
Însă, indiferent de patimi, orgolii şi resentimente, istoria îşi urmează implacabilă cursul. Internetul se dezvoltă şi-şi extinde cuceririle cu siguranţa învingătorului, fără să-i pese de supărările, peroraţiile şi pierderile noastre. De fapt, doar de noi depinde dacă dezvoltarea Internetului înseamnă şi va însemna pentru noi ocazia unui succes fulminant sau, dimpotrivă, falimentul, ieşirea din joc. Lucru valabil atât pentru noi ca persoane, cât şi pentru firmele noastre.
Provocările tipografei
Deja înainte de începerea actualei crize financiare şi economice, tipografia a resimţit ca pe o reală lovitură scăderea comenzilor la ziare şi reviste datorate mutării, parţiale sau totale, a unor publicaţii pe Internet. Dar o serie întreagă de alte publicaţii au apărut şi, probabil, vor continua să apară. Volumul total al comenzilor tipografice nu pare să scadă. Se resimte însă, la nivel global, o scădere a tirajelor. Nu mai puţine valuri a produs şi dezvoltarea tehnologică ce anunţa explozia cărţii electronice. Nu există însă nici un semn real că nevoia de tipar o să dispară. Sunt însă semne certe că această nevoie se schimbă şi se diversifică. Cerinţele de calitate cresc, materialele pe care trebuie realizat tiparul se diversifică, tirajele scad, iar tehnologiile tipografice evoluează tot mai repede. Toate acestea se traduc printr-o dinamică accelerată, marje de profit mai mici, riscuri crescute.
Dar mai este o problemă despre care se discută tot mai mult, însă fără a se ajunge încă la soluţii reale. Acest ritm de schimbare conduce la necesitatea unei continue recalificări şi reorganizări cărora tipografiile îi fac faţă cu dificultate. Beneficiarii, evident, sunt deja depăşiti de aceste schimbări, mai ales în condiţiile în care nici măcar nu există o terminologie unitară. În primul rând, în general, ei nici nu se pot orienta corect spre tipografia a cărei tehnologie şi organizare răspunde în mod optim nevoilor lor. Rezultă nemulţumiri şi pierderi de ambele părţi.
Ce au toate astea de a face cu Internetul? Foarte simplu! Internetul poate reprezenta soluţia ideală pentru depăşirea acestor dificultăţi. Şi cred că, fără îndoială, Internetul reprezintă unul dintre principalii factori care vor face diferenţa în anii următori între învingători şi învinşi în acest atât de bulversat univers tipografic.
Internetul, cheia succesului pentru tipografie
Tipografia se află între producătorul de utilaje şi materiale şi beneficiarul serviciilor sale. În ambele direcţii, tipograful are nevoie de un canal de comunicare mereu mai rapid şi mai eficient. Oprirea unei maşini poate însemna nu numai un gol de producţie, dar chiar mai grav, în cadrul cerinţelor actuale din piaţă care pretinde termene tot mai scurte şi refuză să accepte depăşirea lor, poate însemna chiar pierderea clienţilor. Asistenţa tehnică asigurată pe Internet este un fel de act chirurgical realizat la distanţă. Specialistul, indiferent de distanţa la care s-ar găsi, poate fi în orice clipă lângă tine, rezolvând prompt problema cu care te confrunţi. Este un seviciu care începe să conteze tot mai mult în alegerea unui furnizor de utilaje sau de materiale.
Dar calitatea acestor servicii nu depinde doar de el, ci şi de tine. Pentru ca acum specialistul va rezolva problemele prin intermediul tău. Şi aici nu este vorba doar de pregătirea ta profesională, de modul în care ţi-ai însuşit cunoştinţele şi abilităţile pe care a încercat să ţi le formeze în cadrul sedinţelor de pregătire, dar şi de capacitatea ta de a comunica rapid, exact şi eficient. Internetul tinde să schimbe raportul dintre producătorul de utilaje şi materiale din registrul simplei tranzacţii de cumpărare într-un parteneriat real în care producătorul învaţă de la tipograf, înţelege mai bine care sunt necesităţile acestuia şi care sunt punctele slabe ale produsului său, dar, în acelaşi timp, îl ajută pe acesta să realizeze o exploatare optimă, de maximă eficienţă, a produsului livrat. Internetul schimbă astfel simplul act comercial într-un parteneriat real, în care cei doi actori lucrează în permanenţă împreună. Este o abordare total diferită care necesită o altă formare, o altă atitudine şi alte abilităţi. Dar această abordare asigură o cu totul altă productivitate, o altă calitate şi conduce, în timp, la o cu totul altă poziţie în piaţă.
Dar, poate, mult mai importantă decât relaţia cu producătorul este relaţia cu clientul. Aşa cum încercam mai devreme să subliniez, clientul nu este, nu poate fi şi nu are de ce să fie tipograf. Astfel, el este tot mai depăşit de problematica tehnică a tipografiei atât ca terminologie, cât şi ca cerinţe şi limitări. Din acest motiv, cerinţele cu care vine în faţa tipografului vor fi, de cele mai multe ori, greşit formulate, în dezacord cu propriile lui nevoi, iar materialele predate tipografului neadecvate.
Această multiplă neadecvare de terminologie, cerinţe şi materiale conduce, în mod inerent, la pierdere de timp, la un stres suplimentar atât pentru tipograf, cât şi pentru beneficiar, la costuri nejustificate de ambele părţi şi, în final, la o frustrare devastatoare din punct de vedere al continuării colaborării. Ori, la fel ca în cazul relaţiei dintre producător şi tipograf, şi aici Internetul poate face diferenţa. Trebuie înţeles însă că Internetul poate oferi cadrul de implementare a soluţiei, dar el nu este un deus ex machina care să rezolve problemele de la sine. Clientul este grăbit, nu are timp şi nu are cunoştinţe tipografice. Drumul până la tipografie nu-l ajută prea mult. Acolo este departe de propria lui echipă, iar dificultăţile de acomodare a cererilor şi limitărilor impuse de cele două părţi nu vor beneficia nici pe departe de cadrul optim pentru desluşirea soluţiei optime. Între client şi tipograf este chiar mai mare nevoie de un parteneriat, de o muncă de echipă decât între tipograf şi producător.
Ori Internetul este tocmai cel care poate aduce la un loc birourile celor doi, indiferent de distanţa geografică ce-i separă. Pe Internet singura distanţă care se poate manifesta este dictată de inabilităţile lor de a comunica. Comanda poate fi transferată instantaneu. Pentru aceasta, deja de destul timp, nu mai avem nevoie de niciun suport material. Este nevoie doar de o compatibilitate a terminalelor informaţionale. Apoi comanda poate fi analizată împreună. Diferitele variante pe care tipograful le poate sugera pentru a găsi soluţia optimă le poate exemplifica cu toate materialele ilustrative pregătite în baza lui de date, iar clientul le poate analiza cu întreaga sa echipă. Mai departe, la fel cum în structurile civilizate o comandă de transport o poţi urmări prin Internet, pe monitorul calculatorului tău, pentru a vedea unde se află pe traseu, la fel îi poţi oferi clientului posibilitatea de a urmări propria lui lucrare în timp real, de-a lungul întregului proces tehnologic. Iar acolo unde
este necesar îi poţi oferi posibilitatea de a alege compromisul optim pentru el. Transparenţa reală şi implicarea directă a clientului în toate deciziile şi opţiunile ce pot interveni, sfatul competent, abordarea proactivă, rapidă şi eficientă reprezintă garanţia bunei credinţe şi baza unui parteneriat bazat pe încredere. Este, în acelaşi timp, drumul cel mai sigur spre satisfacerea clientului şi spre construirea unui parteneriat stabil pe termen lung. Capacitatea Internetului de a transforma relaţia comercială într-un parteneriat real are ca urmare mutarea celor doi actori de pe poziţia intereselor opuse, dictate de maximizarea profitului, pe poziţia partenerială a câştigului comun. Astfel, Internetul nu va însemna în niciun caz dispariţia tipografiei, dar va putea însemna o ameninţare cu ieşirea din joc a unor tipografi, dacă aceştia nu vor face la timp pasul spre noul univers comunicaţional.
