Romulus Cristea.
Marea Britanie a devenit, în primul trimestru al anului, a cincea destinație de export pentru România .Britanicii au votat cu 51,9%, în cadrul unui referendum, în iunie, ieșirea țării din cadrul Uniunii Europene. Rezultatul a creat rumoare până și în rândurile susținătorilor din tabăra Brexit, care inițial sperau doar să agite puțin apele și să transmită un avertisment către legiuitorii de la Bruxelles. Ce a urmat? Prăbușirea lirei, regândirea strategiilor de către importanții investitori, tulburări pe piața forței de muncă și tensiuni pe piețele financiare. Care vor fi urmările pentru România? În principal, vor fi de ordin economic, dar nu pentru perioada imediat următoare.
Avertismente de la Comisia Europeană: Părăsiți comunitatea, apoi negociați
Comisarul european pentru Comerț, Cecilia Malmstrom, a declarat recent că Marea Britanie nu va putea începe negocierile privind acordurile comerciale cu Blocul comunitar până când nu se va definitva procedura de părăsire a UE, relatează BBC.
După Brexit, Marea Britanie ar deveni „o a treia țară” în termeni UE, a mai spus aceasta, ceea ce implică faptul că activitățile de comerț se vor desfășura în baza normelor Organizației Mondiale a Comerțului, până la finalizarea unui nou acord.
Cecilia Malmstrom a subliniat că discuții detaliate privind noua relație a Marii Britanii cu UE ar trebui să înceapă doar după procesul privind părăsirea Blocului comunitar de către acesta la nivel politic.
„Sunt de fapt două negocieri. Mai întâi părăsiți comunitatea, și apoi negociați noua relație, oricare ar fi ea”, a spus comisarul european.
„Referendumul – de care bineînțeles luăm act și îl respectăm- nu are niciun efect legal. Mai întâi trebuie să existe o notificare, pe care următorul premier o va face, sper, repede. Și apoi poate începe acel proces”, a adăugat comisarul european pentru Comerț.
Întrebată dacă derularea unui asemenea proces nu ar afecta economiile tuturor statelor membre UE, Cecilia Malmstrom a spus că da, dar că „votul a fost foarte clar”, notează Mediafax.
Ea a adăugat că este tristă că Marea Britanie, care a apărat în mod tradițional principiul liberului schimb, părăsește UE.
În conformitate cu legislația UE, Blocul comunitar nu poate negocia un acord comercial separat cu unul dintre membrii săi, de unde și insistența comisarului că Marea Britanie trebuie să părăsească comunitatea întâi. Este de asemenea contrar legistației UE ca un membru să negocieze propriile acorduri comerciale cu entități din afară, ceea ce înseamnă că Marea Britanie nu poate începe aceste negocieri înainte de a părăsi UE.
Accesul pe piața unică condiționat de circulația forței de muncă
Marea Britanie nu poate derula propriile negocieri comerciale timp de până la doi ani, întrucât activarea Articolului 50 al Tratatului de la Lisabona stabilește un termen de cel mult doi ani pentru ajungerea la un acord privind condițiile ieșirii din UE.
Mai mulți lideri care au promovat Brexitul susțin că Londra va obține acces pe piața unică europeană și va putea reduce libertatea de circulație, deoarece Uniunea Europeană este cea care are nevoie de relații comerciale cu Marea Britanie, apreciază conservatorul eurosceptic Chris Grayling, președintele Camerei Comunelor.
Chris Grayling, unul dintre liderii grupului politic favorabil ieșirii Marii Britanii din UE, crede că Bruxelles-ul va accepta negocieri informale cu Londra înainte de invocarea Articolului 50 al Tratatului de la Lisabona. Președintele Camerei Comunelor a subliniat că Marea Britanie trebuie să transmită notificarea oficială de ieșire din UE când va fi pregătită.
„Până la urmă, vorbesc banii și locurile de muncă”, a afirmat Chris Grayling într-un interviu acordat agenției Reuters.
„Nu este vorba de Marea Britanie care să bată la ușă și să spună: «Vă rugăm, noi ce facem?» Aici este vorba de o relație comercială foarte importantă pentru Uniunea Europeană”, a subliniat Chris Grayling.
Liderii Uniunii Europene au atenționat că Marea Britanie va avea acces pe piața unică doar dacă va permite libera circulație a forței de muncă.
Conform datelor furnizate de Fondul Monetar Internațional (FMI), economia britanică avea o cifră de afaceri de 2.900 de miliarde de dolari înainte de referendum, în timp ce economia UE, fără Marea Britanie, avea un volum de schimburi comerciale de 13.300 de miliarde de dolari.
„Este vorba, în aceeași măsură, de accesul europenilor pe piața britanică și invers; după ce se vor așeza lucrurile ca urmare a referendumului, va fi în interesul ambelor părți să ajungă la un acord comercial tangibil. În opinia mea, comerț înseamnă în mod normal că mașinile germane vor fi vândute în Marea Britanie, că produsele agricole franceze vor fi vândute în Marea Britanie și că districtul financiar al Londrei oferă servicii clienților din Uniunea Europeană”, a subliniat Chris Grayling.
Brexitul a înrăutățit perspectiva de creștere a economiei mondiale
Fondul Monetar Internațional (FMI) a înrăutățit pentru a cincea oară în ultimele 15 luni estimarea de creștere a economiei mondiale în 2016 și 2017, din cauza incertitudinilor provocate de votul privind ieșirea Marii Britanii din UE, transmite Reuters.
În 2016, economia mondială ar urma să înregistreze o creștere de 3,1%, față de un avans de 3,2% estimat de FMI în aprilie, în timp ce anul viitor, expansiunea ar urma să ajungă la 3,4%, față de un avans de 3,5% prognozat anterior.
Fondul Monetar Internațional a revizuit în scădere estimările privind evoluția economiei Marii Britanii deoarece această țară va fi cea mai afectată de incertitudinile provocate de Brexit, notează Agerpres. Anul acesta, economia britanică ar urma să înregistreze o creștere de 1,7%, față de un avans de 1,9% estimat de FMI în aprilie, în timp ce anul viitor expansiunea ar urma să ajungă la 1,3%, față de un avans de 2,1% prognozat anterior.
În ciuda recentelor îmbunătățiri din Japonia și Europa și a redresării parțiale a prețurilor materiilor prime, Brexitul a creat o sporire semnificativă a incertitudinii care va afecta investițiile, încrederea consumatorilor și a piețelor, avertizează instituția financiară internațională.
Pentru acest an, FMI a îmbunătățit ușor estimarea de creștere a zonei euro, dar a redus prognoza pentru anul viitor, de la 1,6% la 1,4%. PIB-ul Chinei ar urma să înregistreze un avans de 6,6% în 2016 și de 6,2% în 2017.
Pentru 2016, recesiunile din Brazilia și Rusia vor fi mai puțin severe decât s-a estimat anterior, pe fondul redresării parțiale a prețului țițeiului și al materiilor prime, ambele state urmând să revină pe creștere în 2017, avertizează experții FMI.
Schimburi comerciale de aproape 4 miliarde de euro
Schimburile comerciale bilaterale au înregistrat, cu excepția anilor 2006 și 2009, rate pozitive de creștere.
În anul 2015 s-au înregistrat cele mai ridicate valori din istoria relațiilor comerciale dintre România și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, atât din punct de vedere al exporturilor românești cât și al volumului schimburilor comerciale bilaterale.
Volumul schimburilor comerciale bilaterale a însumat 3,95 miliarde de euro la 31 decembrie 2015, în creștere cu 13,21% față de anul 2014.
Este cel mai ridicat nivel anual al exporturilor românești pe piața britanică, în creștere cu 227 de milioane de euro comparativ cu anul 2014. Exportul a crescut cu 10,55% față de 2014, înregistrând 2,38 miliarde Euro. Marea Britanie se situează pe locul 5, atât la nivelul statelor membre UE, cât și în clasamentul general, cu o pondere de 4,36% în totalul exporturilor României, potrivit datelor Ministerului Afacerilor Externe din România.
Structura exporturilor românești pe piața britanică este următoarea: * mașini și aparate, echipamente electrice și părți ale acestora: 28,75% în totalul exportului; * produse și materiale textile: 22,27%, din care 17,23% articole de îmbrăcăminte și accesorii; * vehicule, aeronave, vase și echipamente auxiliare de transport: 17,74%, din care 16,84% automobile, alte vehicule, accesorii; * mărfuri și produse diverse: 7,04% (în majoritate articole de mobilă: 6,81%); * produse agroalimentare: 5,61%; * materiale plastice, cauciuc si articole din acestea: 5,34%, din care 3,93% cauciuc și articole din cauciuc; * produse ale industriei chimice: 4,26% (în principal produse farmaceutice 3,66%); * metale comune: 4,14%.
Balanță comercială favorabilă României
Importurile României din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord au înregistrat 1,57 miliarde de euro, deținând o pondere de 2,49% în totalul importurilor românești, reprezentând o creștere de 17,50%, comparativ cu anul 2014. Regatul Unit se situează pe locul 14 în clasamentul general la import, respectiv locul 11 între statele UE, potrivit datelor furnizate de Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri din România.
Importurile s-au axat, în perioada analizată, pe următoarele grupe de produse: mașini, aparate, echipamente electrice și părți ale acestora (26,69%), materiale textile și articole de îmbrăcăminte (24,02%), produse ale industriei chimice (17,63%), vehicule, aeronave și echipamente auxiliare de transport (7,29%), materiale plastice, cauciuc și articole din cauciuc (5,52%) și metale comune și articole din acestea (4,65%).
Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord se situează pe primul loc în ierarhia statelor cu balanță comercială favorabilă României (+815 milioane de euro).
Analiza exporturilor pe grupe de mărfuri pune în evidență faptul că majoritatea principalelor categorii de produse au înregistrat creșteri ale livrărilor și, în funcție de ponderea de ținută în total export, au influențat trendul ascendent al exportului realizat în anul 2015.
Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord se situează pe primul loc în ierarhia statelor cu balanță comercială pozitivă României, atât între partenerii din UE, cât și în clasamentul statelor non-UE, iar schimburile comerciale bilaterale româno – britanice continuă tendința de creștere.
Creștere cu 15% a exporturilor românești, la trei luni
Exporturile românești în Regatul Unit al Marii Britanii au continuat și în primul trimestru al anului dinamica pozitivă înregistrată în ultimii ani (din 2010 creșterile au fost continue).
Marea Britanie a fost a cincea destinație de export pentru România, în primul trimestru din acest an, volumul total fiind de 649,9 milioane de euro, în creștere cu 15,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, potrivit datelor communicate de Ministerul Economiei.
În ceea ce privește importul, acesta s-a cifrat la 386,1 milioane de euro, în creștere cu 5,72%. Astfel, România are un deficit comercial în raport cu Marea Britanie de peste 263 de milioane de euro, în creștere cu 18,5% comparativ cu primul trimestru al anului trecut.
„În primele trei luni ale anului 2016, primele 10 țări de destinație pentru exporturile românești au fost: Germania (cu o pondere în totalul exportului României de 21,3%), Italia (12,4%), Franța (7,4%), Ungaria (5,1%), Marea Britanie (4,7%), Turcia (3,4%), Bulgaria (3,1%), Spania (3,0%), Polonia (2,9%) și Cehia (2,7%), ponderea cumulată a acestor țări fiind de 66% în total export” informează Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri din România.
La data de 30 aprilie, în România activau 5.251 de firme cu capital britanic, valoarea totală a capitalului social subscris fiind de peste 1,01 miliarde de euro, Marea Britanie situându-se pe locul 10 la acest capitol, conform datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC).
Bloomberg: Europa de Est, vulnerabilă la Brexit
Europa de Est s-a remarcat ca fiind regiunea ce se confruntă cu cele mai mari pericole în urma consecințelor Brexitului. Unele zone sunt mai expuse turbulențelor decât altele, se arată într-o analiză a Bloomberg.
„Lituania, Letonia, Ungaria și Polonia sunt cele mai expuse dacă Marea Britanie pleacă din UE, din cauza nivelului ridicat al populațiilor migrante, al banilor trimiși acasă, al legăturilor comerciale și a importanței fondurilor UE pentru finanțarea investițiilor”, susține analistul Aarti Sakhuja, de la agenția de evaluare financiară Standard & Poor’s, citat de Agerpres.
În privința comerțului, Cehia și Letonia trimit cele mai multe exporturi către Marea Britanie — aproximativ 4% fiecare, estimează S&P. Un șoc prin acest canal nu va fi probabil dur, regiunea fiind dependentă în mare parte de alte legături comerciale cu UE, susțin analiștii de la Erste Group Bank AG, care avertizează că impactul negativ cel mai semnificativ asupra creșterii din Europa Centrală și de Est nu va veni în urma deteriorării relațiilor comerciale directe cu Regatul Unit.
Cu 114,7 miliarde de euro (127,4 miliarde de dolari) distribuiți sub formă de subvenții din bugetul UE pentru perioada 2014 – 2020, Polonia se confruntă cu cele mai mari pericole, deși Marea Britanie nu va opri plățile până când nu va finaliza ieșirea din UE, care va dura cel puțin doi ani. Chiar și așa, Londra ar putea fi nevoită să contribuie cu fonduri pentru a-și menține accesul la piața unică a UE.
Acord G20 cu Uniunea Europeană
Reuniunea grupului celor mai puternice 20 de economii din lume (G20), desfășurată în iulie, în orașul chinez Chengdu, a fost dominată de discuții centrate pe decizia recentă de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană. Iar Philip Hammond, noul ministru britanic al Finanțelor a declarat că speră ca incertitudinile generate de ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană se vor diminua după ce Londra va prezenta o viziune asupra viitoarei relații cu Blocul comunitar, probabil spre sfârșitul acestui an.
„Vom începe să reducem starea de incertitudine când vom putea arăta clar tipul de acord pe care intenționăm să îl avem cu Uniunea Europeană. Dacă partenerii din Uniunea Europeană vor răspunde afirmativ acestei viziuni – care evident va face obiectul negocierilor – poate că spre sfârșitul acestui an vom fi cu toții de aceeași parte în privința parcursului. Cred că acest lucru va transmite un mesaj de asigurare comunității de afaceri și piețelor financiare”, a declarat, la reuniunea G20, ministrul britanic al Finanțelor, citat de agenția Reuters.
Restricții la „creșterea majoră a imigrației”
Unii cetățeni ai Uniunii Europene ar putea să fie nevoiți să părăsească Marea Britanie după ieșirea acesteia din Blocul comunitar, a declarat David Davis, secretarul de stat pentru negocierile cu UE pe tema ieșirii Regatului Unit, informează The Associated Press.
David Davis a declarat pentru cotidianul Mail on Sunday că dorește „o înțelegere generoasă pentru imigranții UE care se află acum aici și pentru cetățenii britanici în Uniunea Europeană”.
Oficialul britanic a respins ipoteza ca cei aproape 3 milioane de cetățeni UE din Marea Britanie să fie nevoiți să plece, însă a precizat că în cazul unei creșteri majore a imigrației UE înainte de ieșirea din Blocul Comunitar, Londra ar putea permite să rămână doar acelor cetățeni UE care au sosit înainte de o anumită dată.
„Putem să spunem că dreptul de a rămâne pe termen nelimitat se aplică numai înainte de o anumită dată”, a declarat secretarul de stat britanic pentru negocierile cu UE.
