Marius Buiculescu.
Fluxul de informații și comunicarea circulă pe rute mai lungi sau mai scurte, cu mijloace și locomotive rapide sau lente. Remarc aici punctele cheie în relațiile dintre clienți, furnizori, agenții, producători, departmente de marketing și achiziții. În final, demersurile sunt avizate și împinse tot către băiatul din firmă care se pricepe.
Lucrez de mulți ani în producție publicitară și declar conștient că nu am întâlnit pe cineva care să se priceapă la toate detaliile tehnice din industrie. Întâlnesc însă foarte mulți comunicând cu lejeritate termeni tehnici înțeleși doar superficial. Părțile angajate în dialog arată multă naturalețe și fiecare lasă impresia că știe despre ce vorbește, mai ales în faza de proiect. Când se trece la partea lucrativă, încep problemele. Foarte rar aud întrebări de genul „Ce este de fapt asta și de cât timp este nevoie pentru producție”. Se preferă folosirea termenilor ca și când toți suntem experți și știm ce vorbim. Preferăm să ne prefacem…
Consecințele acestui fenomen se văd când prelungim prea mult discuțiile și târguielile formale, în detrimentul spațiului de timp rămas efectiv pentru producție. Iar în fabrică graba strică treaba. Analizând procesele, constat că foarte multe disfuncții sau frânele productivității pornesc de la comunicarea tehnică între părți. Din nefericire, în producție nu funcționează lucrurile apăsând doar o tastă. Google nu știe să facă displayuri, mesh-uri sau plăci indicatoare. Dacă părțile interesate nu vorbesc aceeași limbă, comunicăm cu frâna pusă.
Prima soluție ar fi să tăiem din doza de ipocrizie și mândrie în beneficiul îndrăznelii și a modestiei. Să se pună mai multe întrebări între părți pentru a lămuri exact semnificația unui termen și detaliile unui proces. Rușinea și jena de a nu face asta este infinit mai mică decât să te faci de râs rostind mecanic și greșit termenii tehnici.
Circulă pe youtube un spot foarte relevant în care niște bunici pleacă la drum cu nepoțicile lor în mașină, două fetițe de vreo 10 ani. Se întâmplă în Olanda. Bătrânii vor să creeze atmosfera plăcută, pornesc radioul și aleg o melodie ritmată în speranța că le va plăcea fetițelor. Versurile melodiei erau destul de explicite, iar fetițele par că stiu ce înseamnă, se privesc rușinate, însă încep și ele să dea din cap în ritmul muzicii, ca și bunicii mândri de isprava lor. În final, îndemnul reclamei este „Engels Leren”, adică învață engleza!
A nu se crede că îmi place doar să constat și să critic. Nu sunt politician. M-am implicat personal să schimb ceva în îmbunătățirea comunicării tehnice. Anul trecut am inceput o campanie pe cont propriu pentru lămurirea unui domeniu pentru care pe piață se foloseau patru termeni. Este vorba de semnalistică, signalistică, signalectică și semnalectică. Toți acești termeni erau folosiți pentru același lucru. La evenimente, în reviste de specialitate și în asociația APIIP, am convins cât mai mulți colegi să folosim un singur termen – SEMNALISTICĂ. Și a funcționat!
În industria de producție publicitară, 31 de firme funcționăm într-o asociație profesională non profit în care ne străduim să facem lucruri de acest gen, lucruri pentru binele tuturor protagoniștilor din piață. Este greu pentru că nu avem o cultură asociativă, nu știm încă să lucrăm împreună lăsând la ușă orgoliile și suspiciunile. Încă nu știm să folosim forța colectivă, altruismul și voluntariatul, dar progresăm. La ultima întâlnire am decis ca anul viitor să edităm primul anuar APIIP. Aici vom prezenta un nomenclator detaliat de produse și servicii oferite de către toți membrii din asociație. Anuarul va ajunge în fiecare companie importantă din țară. Detaliile tehnice vor fi prezentate și în limba engleză. Sper ca și acest produs să ajute în viitor comunicarea tehnică.
Se apropie sfârșitul de an. Este al zece-lea si poate ultimul articol pe care îl public în calitate de comunicator. În funcție de reacțiile cititorilor voi continua să fac asta și anul viitor sau mă opresc. De aceea, urez tuturor un sfârșit de an liniștit cu bilanț pozitiv. Iar pentru anul viitor am un singur îndemn: investește în imagine și ai grijă de reputația ta!
Primesc răspunsuri, critici și sugestii pe adresa de email marius.buiculescu@inspiratorul.ro
