de Romulus Cristea
Din ce în ce mai multe țări cu niveluri de dezvoltare economice ridicate aleg să-și trimită deșeurile casnice și industriale către alte state, în special din zona Asiei și Africii. În centrele finale de sortare și reciclare, la selectarea acestora, monede și bancnote pierdute aiurea sau uitate se găsesc tot timpul. Din acest motiv, pe lângă centrele de reciclare s-au dezvoltat, mai ales în zona Chinei, mici afaceri cu antreprenori descurcăreți, care se ocupă cu curățarea, sortarea și revânzarea acestor bani. Din gunoaiele altora, chinezii recuperează euro, dolari americani, lire sterline, monede și bancnote daneze, suedeze, norvegiene, australiene și neozeelandeze, dar și monedă pre-euro sau de alte tipuri. Nu lipsesc nici leii românești.
De unde provine moneda?
Deși costurile transportului nu sunt deloc de neglijat, exportul deșeurilor dinspre Europa în China, de exemplu, este motivat prin disponibilitatea și costurile mai reduse ale mâinii de lucru, dar și datorită legislației de protecție a mediului mult mai permisive. Printre altele, țările asiatice importă deșeuri de fier vechi și deșeuri de ambalaje în scopul reciclării. Unde sunt găsite bancnotele/monedele? Înaintea procedurii de reciclare, la sortarea preliminară, acestea sunt pur și simplu culese din resturi. Dintre resturile de fier vechi de la autoturisme, printre bucățile de hârtie sau printre cartoane etc. Gândiți-vă numai de câte ori moneda măruntă v-a căzut prin mașină și nu v-ați mai aplecat după ea, pierzându-se apoi sub mochetă sau între scaune. La fel, gândiți-vă de câte ori ați pus spre „păstrare” bancnote în paginile vreunei cărți sau prin actele de birou și ați uitat de ele sau au fost mutate intempestiv. Sau de câte ori ați mai recuperat banii pierduți prin spatele mobilierului sau prin pernele canapelei? Apoi, o altă sursă de monedă pierdută printre deșeuri provine din materialele de la demolări, dezafectări, mutări de amploare, operațiuni de lichidări judiciare, falimente, succesiuni nerevendicate etc. Multe din acestea ajung, în urma unei minime trieri sau nu, la reciclare sau la groapa de gunoi. Cantitățile de monedă recuperate din centrele de reciclare din China sunt de ordinul tonelor pe an, din simplul motiv că sute de mii de tone de deșeuri tranzitează aceste centre.
Bancnotele curate reiau circuitul firesc comercial
În centrele de reciclare, dacă ne referim la monedă/bancnotă, se întâlnesc două situații principale: moneda recuperată în condiție bună (fără deteriorări vizibile, fără pete sau rupturi deranjante) și moneda/bancnota cu lipsuri de material (sau cu pete care fac imposibilă citirea unor elemente de identificare). În prima situație, lucrurile sunt extrem de simple. Moneda recuperată în stare bună este sortată și repusă relativ ușor în circulație, prin casele de schimb valutar, prin comerț direct sau prin trimiterea acesteia spre recirculare în țările de origine cu grupuri de turiști sau prin intermediul agențiilor de turism etc. Dacă discutăm de bancnote ieșite din circulație, datorită reformelor monetare repetate sau înlocuirii de monedă (situația euro), acestea sunt trimise către societăți care se ocupă de numismatică în vederea revânzării lor prin magazine de specialitate sau site-uri de hobby (pentru colecționari). Ca să nu mai punem la socoteală faptul că, în unele țări, bancnotele dinaintea unei denominări rămân acceptate la preschimbare în noile monede pe termen uneori nelimitat, deci pur și simplu primești valoarea actuală pe moneda veche. De aceea, surprinzător de multe oferte numismatice de pe site-urile de vânzări online (Amazon, eBay Alibaba, Aliexpress și altele) au ca vânzători cetățeni sau magazine din China. Pe Aliexpress și Alibaba, un comerciant oferă la vânzare chiar monede aflate în prezent, în circulație, în România. Și doritorii nu lipsesc, sunt cu zecile, chiar dacă pentru 1 ban se solicită 1,61 dolari (echivalentul a 6,3 lei).
Metode de curățare
Cantitățile recuperate fiind mari, curățarea implică metode mai agresive și care accentuează starea de deteriorare. La bancnote se aplică metoda curățării clasice cu diverşi detergenți, în mașini de spălat. După care se usucă. Bancnotele sunt fabricate din hârtie de foarte bună calitate, imprimate cu cerneluri speciale și care rezistă la acțiunea prelungită a apei, tocmai pentru a rezista unor cicluri repetate de utilizare. Din aceste motive, bancnotele rezistă relativ bine la procedura spălării directe. În cazul monedelor, petele de rugină sau petele rezultate în urma interacțiunii a două metale diferite sunt mult mai rezistente și greu de îndepărtat. Însă o curățare agresivă, industrială, în cilindri rotativi, dă rezultate destul de bune. Monedele sunt introduse în cilindrii rotativi, cu detergent sau alte tipuri de solvenți, adăugându-se apoi o cantitate de fragmente ceramice sau din materiale compozite. În urma antrenării mișcării de rotație a cilindrului, frecarea dintre monede și bucățile de materiale ceramice sau compozite face ca petele sau depunerile vizibile să fie înlăturate. În cazul monedelor, curățarea afectează detaliile fine de pe aversul și reversul acestora, însă nu atât de mult încât acestea să nu mai poată fi utilizate la tranzacții comerciale.
Filieră pentru bancnote deteriorate
În cazul bancnotelor deteriorate (parțial incinerate, cu lipsă material sau pete consistente), repunerea în circulație este dificilă, de aceea se apelează la intermediari pentru preschimbarea acestora. Este relativ simplu, dar apare comisionarea. Societățile care recuperează aceste bancnote sunt nevoite să apeleze la serviciile unor turiști, agenții de turism sau oameni de afaceri care călătoresc des într-o anumită țară.
Majoritatea băncilor centrale au statutat înlocuirea bancnotelor deteriorate dacă acestea păstrează un anumit procent din suprafață și unele elemente de identificare. Apare o anumită birocrație, expertizare cel puțin sumară, completarea unor formulare, eventual verificarea documentelor solicitatorului. Însă nu este un capăt de țară dacă chiar dorești să le schimbi. De exemplu, Banca Națională a României asigură înlocuirea, la cerere, fără taxe şi comisioane, a bancnotelor şi monedelor emise şi neretrase din circulaţie care s-au uzat sau au devenit necorespunzătoare circulaţiei monetare (conform Statutului BNR). Însemnele monetare prezentate se rambursează integral (100% din valoare), chiar dacă acestea prezintă lipsuri, în limitele legale admise, dar numai în condiţiile în care acestea se pot identifica fără rezerve. Însemnele monetare cărora le lipseşte mai mult de 40% din suprafaţă sau care nu prezintă toate elementele de identificare nu se pot rambursa solicitantului. Înlocuirea se efectuează fie prin prezentare la ghişeul special al uneia dintre sucursale, fie prin trimitere prin poştă.
Condamnări pentru 10 tone de monede
În urmă cu trei ani, doi frați chinezi și complicii acestora au primit condamnări grele pentru repunerea în circulație a unei cantități mari de monede europene.
Cei doi frați au importat, din Europa, 10 tone de monede deteriorate în scopul reciclării metalelor. În loc să sorteze și să trimită spre topire metalul, cei doi au curățat rapid cantitatea de monede și prin intermediul unui negustor de antichități, tot un chinez, au retrimis monedele pentru repunerea în circulație în țara de origine. Valoarea monedelor retrimise în țara de origine a însumat aproape 800.000 de euro. Chinezii au declarat în fața judecătorilor că nu au știut că fac ceva ilegal, potrivit publicației britanice Daily Mail.
Negustorul de antichități care a retrimis monedele în țara de origine a fost condamnat la șase ani de închisoare, iar cel care le-a importat a primit o pedeapsă de doi ani.
Autoritățile chineze nu au făcut public numele țării de origine care a trimis monedele deteriorate pentru reciclare, în China.
