Reducerea cotei standard a TVA și creșterea costurilor salariale unitare vor avea ca efect, conform estimărilor analiștilor financiari, revenirea inflației pe intervalul pozitiv de creștere, în primele luni ale anului, după ce timp de doi ani (2015 și 2016) aceasta s-a menținut în valorii medii anuale negative. De asemenea, tot în același context al evoluțiilor economico-financiare de început de ani, pe fondul unei noi reduceri aplicate a cotei de TVA cu încă un procent, dar și a sumedeniei de desființări și reduceri de taxe sau a unor facilități fiscale, în a doua jumătate a lunii ianuarie euro și dolarul manifestau tendință de creștere depășind repetat pragul de 4,5 lei, respectiv 4,2 lei.
Deficitul bugetar, sub ținta propusă de 2,8%
Bugetul de stat pentru 2017 este construit pe o creștere economică de 5,2% și un deficit de 2,96% din produsul intern brut. Cu toate acestea, fostul ministru al Finanțelor, Anca Dragu a declarat în cadrul unei dezbateri pe tema bugetului pe 2017. Că România ar putea înregistra în acest an o creștere economică în jurul a 4,5%, având în vedere „stimulii pe partea de cerere”.
„Pe anul 2017 aveam o creștere reală de 4,3% prognozată înainte de măsurile de creșteri salariale și altele discutate din campania electorală. Acestea nu le-am luat în considerare, pentru că acestea vin cu un stimul pe partea de cerere, pe consum. Peste cei 4,3%, probabil putem să vedem 0,2-0,3 puncte procentuale. Undeva la 4,5% mi se pare o cifră rezonabilă. Subliniez că modelul de creștere economică devine preponderent stimulat de consum. Motorul devine consumul. Politica fiscală nu mai este o politică care să conducă la creștere economică sustenabilă și există riscuri pentru 2018. Mi se pare că 2018 nu își mai poate permite atâtea creșteri salariale și stimuli de consum”, a explicat Anca Dragu.
Ea a precizat că pentru 2016 deficitul bugetar este de 2,4% din PIB, sub ținta de 2,8%.
Încă de la sfârșitul anului trecut, existau numeroase temeri cum că o creștere a consumului generată, în special, de creșterile salariale ar putea impune o anumită presiune, conducând la creșterea importurilor, cu efect pe deficitul bugetar calculat pentru sfârșitul anului 2017. Chiar dacă consumul s-ar putea tempera pe eventualul fond al evoluției inflației și a creșterii generale a prețurilor, se estimează că importurile vor fi în creștere, în defavoarea exporturilor, având în vedere oferta internă destul de scăzute a pieței.
Comisia Națională de Prognoză prevede un PIB pentru 2017 de 815,2 miliarde lei, mai mare cu 8 miliarde lei față de estimarea anterioară pentru 2017, făcută în toamnă. Creșterea ar urma să vină din modificarea parametrilor de consum. Astfel, consumul final ar urma să fie de 627 miliarde lei, față de 613 miliarde lei, în estimarea anterioară.
Materialul integral poate fi citit in editia tiparita.
- Citește și:
