Pe o piață fluctuantă, packaging-ul susține domeniul înnobilării hârtiei

Pe o piață fluctuantă, packaging-ul susține domeniul înnobilării hârtiei

20
0
DISTRIBUIȚI

Cu 14 angajați și 7 utilaje performante, Ecoplast deține aproape un sfert din piața specializată a lucrărilor speciale de finisare

În ultimii ani, pe ansamblu, tipăritura de carte a scăzut, însă ambalajele mențin o tendință de creștere constantă, de la an la an. Și tipăritura de carte și industria ambalajelor au nevoie de ceea ce se numește hârtie înnobilată, adică lăcuire UV (fie ea parțială sau nu) și plastifiere. În România, piața hârtiei înnobilate este una „aleatorie”, iar dinamica din domeniul ambalajelor nefiind una efervescentă ca în alte regiuni ale globului, nu putem discuta de o creștere sensibilă a volumului de producție pe această zonă, consideră Virgil Andreescu, directorul general al societății Ecoplast, companie cu tradiție și specializată în domeniul serviciilor de plastifiere și lăcuire UV. În cadrul interviului acordat revistei Print Magazin, Virgil Andreescu ne-a prezentat situația pieței din România și ne-a relatat despre eforturile făcute de companiile specializate pentru a se menține pe un palier unde presiunea prețurilor este covârșitoare.

Care este tendința pieței de hârtie înnobilată, în România?

Virgil Andreescu: Factorul aleatoriu caracterizează cel mai potrivit situația actuală de pe piață. Despre packaging putem spune că introduce o constantă care echilibrează cât de cât piața. Dar nu sunt probleme deosebit de mari. De exemplu, în urmă cu câțiva ani se tipăreau foarte multe mape care necesitau înnobilare cu lac, cu plastic. Erau tiraje mari, care în prezent au ajuns sub jumătate, undeva la 30-40%. Pe partea de tipăritură de carte, internetul și spațiile sociale au redus tirajele și, deci, discutăm de o scădere mai mare. Însă industria ambalajelor există și se va dezvolta și în viitor. Cu mențiunea că în packaging sunt foarte mulți bani privați, agențiile de publicitate intervin agresiv, iar supermarketurile au o ofertă destul de mare pe segmentul ambalajelor flexibile. Și care sunt mai ieftine. Pe zona ambalajelor, față de acum cinci ani avem o creștere de 30%. La nivel național, în domeniul înnobilării hârtiei nu este o creștere de ansamblu susținută.

Ce servicii lipsesc (sau sunt deficitare) pe acest domeniu?

Există o zonă în România și care, în general, nu este acoperită cu servicii: zona de superlux, adică parfumeria și alte produse de tipul premium. Nu este acoperită dintr-un motiv foarte simplu, toată lumea s-a bazat să facă plastifieri și lac normal, nu s-a investit în stocuri. Compania noastră a făcut însă acest lucru. Un exemplu este cel al foliei de plastic negre, care dă un efect deosebit. Costă scump și trebuie să o promovezi. Și atunci, gândirea nu este una în perspectivă. De ce să am, să promovez, își zic unii, că dacă am nevoie, îmi aduc. Ei bine, în astfel de situații apar comenzile, durata executării devine mare și clientul pleacă, se duce spre altă firmă. În mod normal ar fi nevoie să ai investiți câteva mii de euro în materie de foarte bună calitate și spectaculoasă, cum ar fi folia holografică, folia colorată în masă, folia cu efecte speciale. Nu o ai, clientul a plecat. Așa este și cu plastifierea cu folie aurie, argintie, soft-touch și altele de un anumit nivel.
Mai e o problemă, aceste comenzi vin direct în tipografie. Tendința românească este să încerce să integreze totul în tipografie, ceea ce înseamnă că pe mașina de plastifiere lucrează și cel de la tipar, și cel de la ștanță. Dar lacul selectiv este și mai special și nu prea merge așa cum se procedează aiurea, să îl iei pe unul de la DTP sau oameni care sunt plimbați de colo până colo și nu stăpânesc fenomenul. Nu se apelează la o firmă specializată externă, așa cum este în Occident, unde lucrările speciale sunt externalizate (legătoria de artă, plastifierea, lăcuirea) și ai de-a face cu oameni capabili să ofere soluții profesionale. La noi, nici nu există o școală pentru a-i învăța pe acești oameni. Cel mai bun lucru este să iei unul care este curios și să-l înveți. Dar ca firmă, după ce ai investit în el un an și jumătate ca să înțeleagă, riști să ajungă concurența să ți-l ia. Asta dacă ai cele necesare ca să-l formezi. Ca să fie clar, serviciile și produsele oferite trebuie să fie de calitate, altfel nu merge. Companiile care nu externalizează aceste servicii au aparent avantajul unui preț mai mic și nu iau în calcul că externalizarea implică o obligație, o garanție a calității și răspunderea asumată a celui care execută comanda. O tipografie nu are în fiecare zi lucrări de plastifiere sau lăcuire, iar personalul nu este suficient specializat/calificat. Se pot lucra intern, cu o mașină proprie lucrări mici, de prezentare, însă la lucrări mari cu grad mare de complexitate lucrurile sunt altfel.

Unde se plasează compania Ecoplast ca volum de lucrări executate?

Putem spune că suntem a treia firmă din clasamentul național. Dar depinde și de cum ne raportăm, dacă discutăm de volume, locul doi sau trei este al nostru deși sunt unii care au tendința de a acapara piața manevrând prețuri mici.
Ca volum de lucru, la noi e vorba de sute de mii de coli pe lună, iar anual sunt milioane. Avem luni în care lucrăm, adevărat că nu constant, 400.000-500.000 de coli. În funcție de cât cere piața, dacă sunt campanii. Pe segmentul ambalajelor de medicamente, piața este mai constantă. Fabricile de medicamente au alt sistem de lucru. Apelează la agenții. Ele plasează lucrările la firme care tipăresc. Însă volumele sunt atât de mari încât ajung, inevitabil, la o firmă ca a mea. Sunt anumite condiții la ambalajele de medicamente, sunt unele date cu lac și trebuie să aibă o zonă de lipire pentru cutie. Vin, se ștanțează, se lipesc, se trimit la fabrică și acolo se ambalează automat.

Ce tipuri de lucrări efectuați în cadrul companiei?

Putem executa orice lucrare din domeniu. Plastifiere la formate mici, lăcuire totală și lăcuire cu zonă liberă pentru capăt de lipire și tipărire de termene de expirare, plus lăcuire selectivă etc.
Utilajele pe care le avem și utilizăm sunt foarte bune, de calitate. Sunt costisitoare pentru că mașinile de calitate, pentru serii mari costă. Trebuie să ai o mașină bună, să aibă o anumită presiune, să mențină presiunea constantă a cilindrului, viteză de lucru mare și altele.

Ce costuri implică lucrările de lăcuire UV și plastifiere?

Costurile pot ajunge la 30-35% din produsul final. Și aici e discutabil: dacă produsul final include multă manoperă, este o cutie mai specială cu fel de fel de urechiușe, care mai întâi se ștanțează și pe urmă se formează manual, costurile mele aplicate la acea cutie sunt mai mici pentru că se câștigă când se aplică operațiunea manuală (ceea ce costă suplimentar). Nu există mașini care să facă toate operațiile pentru cutii. Închiderea, de exemplu, la o cutie de pizza. Nu ai o mașină de închidere automată pentru așa ceva. Dacă ai operațiuni manuale pe partea asta, îți scade prețul pe produs realizat la mine în companie. Dacă te raportezi strict la tipărit și lăcuit, atunci să zicem că costurile ar ajunge la 20-30%. Dar dacă lucrarea respectivă include și alte operații, atunci balanța se echilibrează, depinde ce operații faci.

Există companii care apelează, de exemplu, la lăcuirea coperților de carte, la companii din exteriorul țării? Cu ani în urmă, editurile aveau astfel de obiceiuri.

S-a ajuns la alt paradox. Se trimite fișierul pe stick, în China, și îți vine cartea gata făcută. Există un centru de colectare pentru China în Ungaria, apoi se face transportul dus-întors cu avionul. Produsul vine complet… La coperți de carte nu se mai practică, acum se poate face tot produsul în țară. Multe comenzi de carte pleacă în China, cu tot cu transport asigurat pentru că au curse aeriene special dedicate unor asemenea activități. Se execută carte în special, la un preț mic. Paradoxal, calitatea este bună. În general, pe segmentul de carte se apelează, mai puțin pe ambalaje. La carte e copertă cu plastic cu lac selectiv, apoi pot să facă și folio, sau alte procedee. Coperta se cașerează, se face rigidă și interiorul are 200-400 de pagini, color sau alb-negru, tras pe rotativă, se broșează și se trimite… costă mult mai ieftin.

Ce oferiți în plus față de concurență pe această piață a înnobilării hârtiei?

Lucrările imposibile ajung la noi. Sunt multe lucrări pe care concurența recunoaște că nu poate să le facă. Multe ajung la noi și avem soluția. Apoi, în afara soluțiilor tehnice oferite, punem la socoteală și faptul că oferim un termen real pentru finalizare. Răspundem oricând la telefon, la orice oră, inclusiv celor cărora le datorăm bani. Noi nu avem nimic de ascuns. Comunicăm cu clienții. Avem termene ferme, corecte, nu facem rabat. Este foarte important ca de la noi să plece informații corecte. E nevoie de corectitudine, tipografia trebuie să știe exact termenele, pe ce contează. Dacă eu decalez cu o zi-două, tipografiile ar putea avea probleme cu clientul final. Nu pot să țin pe nimeni pe loc pentru că lanțul tehnologic are de suferit, se dă peste cap.

Din cele relatate de dumneavoastră reiese că aveți capacitatea executării unor volume mari de comenzi. În cazul seriilor mici, există soluții?

Oricând. De exemplu, dacă discutăm de tiparul digital de carte, la el poate exista o problemă.. Chiar dacă imaginea este perfectă, tiparul nu este neapărat perfect, imaginea nu se raportează egal la marginile colii. Astfel, lăcuirea selectivă devine deosebit de complicată, delicată. Imaginea pe hârtie arată perfect, dar poate fi decalată milimetric înainte – înapoi, sau dreapta – stânga. Dar toate arată identic. Când se face lăcuirea selectivă nu poți să potrivești pe fiecare în parte. Pentru că mașina de lăcuit selectiv merge pe același principiu ca mașina de tipar, clapă-automat. Te raportezi la marginea colii, nu la imagine. Imaginile sunt egale pe coli, dar pot fi decalate. Cum merge mașina de tipar, așa merge și mașina de lăcuit selectiv. Seriile mici se pot acoperi, dar nu trebuie să-ți faci calculul că toate ies perfect.
Sigur există și o variantă pentru astfel de lucrări și anume investiția într-o mașină care costă foarte mult, ajunge la un milion de euro. Bagi coala, o imprimi digital, face lăcuirea, plastifierea și iese produsul final. E o mașină dedicată care face și tipărirea. E o mașină care face serii de până în 5.000 de coli, dar cu o investiție foarte mare. Nu se poate acoperi în România o astfel de investiție. Poate în China să fie rentabilă, pentru că trebuie să existe o dinamică constantă, zilnică, e vorba de produse care se lansează rapid pe piață, drone, jucării, noutăți IT etc., lucruri care trebuie promovate în condiții de maximă concurență.

În ultima perioadă au apărut câteva companii pe piață care au achiziționat echipamente de finisare performante. Există în piață o astfele de cerere pentru a acoperi cu comenzi capacitatea acestora?

E ca un fenomen, sunt vreo zece utilaje achiziționate recent de anumite firme, dar vor avea probleme cu amortizarea acestor utilaje. Nu vor putea să țină ritmul cu cei consacrați, la lucrări importante. Vor merge pe segmentul mic. În general, tipografiile mari tipăresc în format mare: 50X70, 70X100 și 100×140. O parte din mașinile despre care vorbim sunt 35X50 și cea mai mare 50X70. Și mai e o problemă, pe lângă că trebuie să ai un inginer specializat, mai e vorba de service și mentenanță. Normal, ar trebui să aibă omul în cadrul societății. Nimeni nu are un asemenea om specializat pentru service. Tehnologia nouă este foarte bună, dar dependentă de consumabile care sunt dedicate. Dacă nu cureți și stă mașina 3-4 zile, lacul UV începe să polimerizeze, duzele se încarcă și ai probleme la un moment dat, nu mai face conturul. Mașina trebuie oprită, curățată, ești strict legat de cel care ți-a vândut mașina. Sunt mașini noi, apărute de 4-5 ani.
E nevoie de comenzi de specialitate numeroase pentru a putea lucra cu mașinile astea. Noi însă nu avem probleme. Avem comenzi stabile de la Avery Denisson și Mayr-Melnhof pe care am reușit să le facem, fără nicio problemă, față de alți competitori. Noi suntem agreați, verificați. Ni s-a dat o acreditare, s-a făcut o evaluare, suntem recunoscuți.

Tradiție și responsabilitate

Virgil Andreescu, directorul general al societății Ecoplast, ne-a declarat că „se menține fără probleme pe această piață de aproape 19 ani și a trecut cu afacerile prin toate etapele, până a învățat tot ce trebuie despre domeniu”. Ecoplast are 14 angajați. „Am angajați care lucrează cu mine de când am pornit afacerile și sunt oameni specializați, fiecare pe câte un utilaj. Nu am angajați cu mai puțin de cinci ani vechime în compania mea. Am șapte utilaje care acoperă de la serigrafie, plastifiere facem 3D etc. Se lucrează de la formate mici 25X30, până la 100X140. Acopăr toată plaja, pot lucra cu orice tipografie. Am avut ani în care am făcut un volum de sute de milioane de coli. Suntem o firmă specializată care deține 20-25% din piață”, a adăugat Virgil Andreescu.