Lectură de vacanță

Lectură de vacanță

90
0
DISTRIBUIȚI

Ne-am propus, sub această denumire, să prezentăm cititorilor noștri câteva teme mai inedite legate de conceptul general de „print” – la prima vedere doar conexe cu acesta, însă pe care le considerăm ca fiind parte integrantă a etapei actuale de transformare a identității procesului de tipar. Și aceasta deoarece suntem pe deplin convinși că tiparul nu-și va încheia niciodată existența, ci va fi nevoit să accepte anumite transformări în lumina tendințelor economice și tehnologice actuale. Este, dacă doriți, o situație similară cu cea a radioului în momentul apariției televiziunii. Radioul nu a fost complet eliminat, ci a reușit să-și găsească cele două mari nișe ce i-au permis în continuare existența. Prima dintre acestea este cea legată de internet (radio online) iar a doua este reprezentată de marea masă a conducătorilor de autovehicule. Din acest motiv putem afirma faptul că o reclamă legată de domeniul auto (service, consumabile, vânzări) prezintă o eficacitate sporită comparativ cu varianta sa televizată, cel puțin în ceea ce privește segmentul țintă de consumatori. Chiar și televiziunea „tradițională” trece printr-o etapă de transformare în sensul că cea prin cablu sau satelit începe să piardă din ce în ce mai mult teren în favoarea celei online. De altfel, acest fapt a început să devină evident din momentul metamorfozei simplului aparat electronic numit televizor în smart-TV. Un exemplu relativ recent este cel al Time Warner Cable, care a anunțat o pierdere de 306.000 de abonați din totalul de 11,7 milioane, totul doar în trimestrul trei al anului trecut. Chiar dacă este vorba de o tendință manifestată dincolo de Ocean, mai devreme sau mai târziu, aceasta va debarca și pe continentul european, parte a căruia suntem și noi. Preludiul în țara noastră poate fi considerat intrarea unor operatori de telefonie mobilă pe această piață de distribuție a programelor de televiziune. Și, ca să fim sinceri, această mișcare a fost dictată de către consumatori, având în vedere faptul că aproximativ 40% din traficul YouTube este reprezentat de dispozitivele mobile, fie ele telefoane sau tablete. De altfel, doar în ultimii 5 ani, traficul video total reprezentat de dispozitivele mobile a crescut de la 4 la 20%! CISCO prevede o creștere a traficului video pentru dispozitivele mobile de la aproximativ 1,33 de milioane de terabytes în 2014 la 11 milioane de terabytes pentru anul 2018, o valoare reprezentând două treimi din traficul total. De asemenea, pentru prima dată în istorie, ne putem aștepta ca, la sfârșitul lui 2014, numărul de tablete și smartphone-uri să depășească populația totală a globului. Drept concluzie, putem afirma faptul că nu numai tiparul trăiește sub amenințarea internetului, ci și toate celelalte ramuri tradiționale de comunicare media (televiziune, radio, cinema). În cele ce urmează dorim să atingem tangențial câteva dintre posibilele noi direcții în care tiparul își poate regăsi o nouă identitate.

a) Functional Printing

Reprezintă un nou concept ce reunește tehnologii specifice mai multor ramuri industriale precum tiparul, electronica sau chimia în scopul realizării unor produse cu funcționalități avansate, nelimitându-se doar la cele specifice industriei grafice. Dintre marile companii angajate deja în acest domeniu amintim BASF SE, DuPont, Toyo Ink, Eastman Kodak, Haiku Tech, Avery Dennison și Universal Display Corp.

În cadrul expoziției LOPEC din acest an (dedicată electronicii imprimate – a se citi „printate”), compania ContiTech a prezentat un prototip de celule solare a căror metalizare a fost aplicată folosind imprimarea flexografică (figura 1). Procedeul este destinat realizării de panouri solare având costuri de producție mici, putând face Europa competitivă din punctul de vedere al prețurilor cu produsele similare fabricate în China. Pentru imprimare sunt folosite plăci de elastomer cu o rezoluție de aproximativ 40 µm, „cerneala” utilizată fiind o soluție lichidă purtătoare de particule metalice.

Cercetătorii de la Georgia Tech, Universitatea din Tokyo și Microsoft Research au pus la punct o tehnică de executare a circuitelor electronice imprimate folosind o imprimantă obișnuită inkjet de birou (figura 2). Cerneala folosește nano-particule de argint mixate într-o soluție de halogenură și polimer, putând fi utilizată pentru medii de tipar precum hârtia foto sau folie PET (tereftalat de polietilenă). Cu un cost inițial estimat la aproximativ 300 de dolari (incluzând imprimanta și cerneala), această tehnică permite crearea rapidă de prototipuri precum circuite imprimate, antene sau senzori, toate acestea având avantajul oferit de un suport flexibil și maleabil.

ISORG și Plastic Logic au prezentat în premieră la sfârșitul anului trecut primul senzor de imagine pe suport plastic (figura 3). Deocamdată acesta dispune de o rezoluție mică, ce nu poate fi folosită în camerele foto, însă poate fi utilizat drept cititor de amprente, scanner integrat pentru dispozitive mobile (putând fi montat în spatele ecranului tactil) sau pentru crearea unui nou concept de „touch-screen” tridimensional (practic nefiind necesară atingerea efectivă a ecranului datorită capabilității de scanare în infraroșu și permițând în acest fel recunoașterea de gesturi 3D). Și, cine știe, poate în viitor va putea fi integrat și în aparatele foto, aflându-se la concurență cu recent anunțata tehnologie Sony de realizare a unui senzor CMOS cu o curbură reglabilă și care vine să contracareze neajunsurile unui senzor de imagine plan (prin existența fenomenului cunoscut sub denumirea de circle-of-light și care limitează senzitivitatea și rezoluția maximă constructivă, exemplificat schematic în figura 4).

b) Augmented Reality (AR)

Conceptul de realitate extinsă sau realitate supradimensionată, deși relativ nou, începe tot mai mult să fie folosit atât în publicitate, cât și în marketing. Este, dacă doriți, o extindere a codurilor QR, permițând crearea unei punți de legătură între materialul tipărit și online. Poate fi folosit atât pentru shopping, rețele sociale, publicistică, cât și pentru inserarea de elemente multimedia contextuale. Un exemplu este posibilitatea consultării unui catalog tipărit, scanarea paginii cu un dispozitiv mobil și plasarea comenzii online pentru produsele selectate. Sau, în cazul unei reviste mondene, accesarea materialelor video auxiliare precum interviuri filmate, clipuri publicitare sau chiar elemente interactive 3D. Dintre companiile ce oferă astfel de servicii putem enumera Junaio, Aurasma Lite, Blippar sau Kooaba Shortcut. Procedeul folosit de AR pare destul de simplu la prima vedere. Cu ajutorul unei aplicații gratuite se scanează cu un telefon sau tabletă pagina tipărită. Odată recunoscută formatarea acesteia, se va realiza conexiunea online cu un server ce ne va afișa elementele interactive „prezente”. Pentru cititorii curioși a afla mai multe despre posibilitățile de utilizare a AR și care dispun deja de o aplicație de scanare a codurilor de bare QR, am pus la dispoziție în figura 5 câteva link-uri de prezentare ce folosesc soluția oferită de compania Layar, poate cea mai prolifică la ora actuală în acest domeniu. De altfel, dacă doriți să vă formați o părere completă despre ceea ce poate oferi Augmented Reality, puteți face un scurt popas pe site-ul www.layar.com pentru a vă delecta cu mai multe exemple. În plus, la secțiunea „Augmented Reality / Inspiration” vă puteți face o idee despre numărul și renumele companiilor ce au ales să utilizeze acest concept de întrepătrundere dintre tipar și internet.

c) Printarea 3D

Printerele 3D nu mai sunt de mult privite drept „echipamente exotice”, inclusiv în România – dovadă faptul că încă de ani buni acestea sunt expuse consecvent la toate edițiile expozițiilor dedicate segmentului artelor grafice. Până și Adobe a decis să includă în update-ul pentru Photoshop CC (ce a fost făcut disponibil la începutul acestui an) capabilități de printare 3D (figura 6). Mai mult, în ultima perioadă, prețurile acestor imprimante au început să scadă vertiginos astfel încât ele au devenit accesibile chiar și pentru uz personal. Astfel, cele mai ieftine printere 3D pornesc de la 100-200 de dolari, ajungând pentru versiuni semi-profesionale în jurul valorii de 1.000-2.000 de euro. Bineînțeles, aceste imprimante se deosebesc între ele prin tipul de substanță folosită pentru crearea obiectelor 3D, prin volumul maxim ce poate fi utilizat pentru acestea, precum și prin viteza de lucru. Unul dintre dezavantajele echipamentelor de printare 3D actuale este acela legat de viteză, modelele complexe necesitând ecarturi de timp de ordinul orelor pentru finalizare. Totuși, datorită interesului din ce în ce mai crescut pentru această tehnologie, progresele nu au întârziat să apară. Astfel, în luna decembrie a anului trecut, compania daneză Creat It Real a lansat noul său procesor 3D în timp real (figura 7). Sub denumirea de 3D RTP v450, acesta este creditat cu performanțe de aproximativ 3 ori mai mari decât printerele 3D tipice actuale de tip desktop, putând livra viteze de până la 450 mm/secundă. Deși a fost inițial proiectat pentru printere ce folosesc tehnologia FFF (fused filament fabrication), poate fi folosit și pentru cele cu SLA (stereolithography) iar în viitor va fi adaptat și echipamentelor SLS (Selective Laser Sintering). Cam în aceeași perioadă, 3D Systems a anunțat disponibilitatea pe piață a modelului ProJet 4500, prima imprimantă contone 3D full-color bazată pe tehnologia CJP (ColorJet Printing) și care utilizează noile tipuri de materiale VisiJet C4 Spectrum. Această trecere de la imprimarea monocrom la color prezintă noi și infinite posibilități creative atât designerilor, cât și artiștilor sau arhitecților. Punctul forte al tehnologiilor de printare 3D este versatilitatea. Practic, singura barieră pe care o putem întâlni în cale este propria imaginație. Și în acest context merită să amintim câteva realizări practic de neconceput chiar și în ziua de azi. Sigur vă mai amintiți seriale SF gen „Star Trek” și scenele (pe care le invidiam în secret) în care vreun klingonian se apropia de un aparat, rostea „10 mici și o bere!”, apoi primea instantaneu ceea ce dorea, toate acestea pe o navă spațială ce nu dispunea de vreun C.A.P. sau S.M.A.! Poate că peste 20 de ani nu vom avea nave intergalactice, însă iată că omenirea a produs deja primele „aparate culinare”, grație printerelor 3D. Bineînțeles, este doar un început de drum, dar nu este unul fascinant? Compania Dovetailed, în cooperare cu Microsoft Research, a reușit să producă un echipament 3D ce printează “fructe” în interval de câteva secunde. Este folosită o tehnică de gastronomie moleculară numită sferificare, descoperită încă din anul 1950 de Unilever. Se pot crea astfel „fructe” cu diverse forme, dimensiuni, texturi și gusturi. Prima demonstrație a avut loc la sfârșitul lunii mai a acestui an la Cambridge. În a doua jumătate a anului 2014 vor fi disponibile pe piață ChefJet și ChefJet Pro, produse de către 3D Systems, certificate și destinate cofetarilor profesioniști (figura 8). Acestea vor putea fi folosite pentru printarea ornamentelor realizate din zahăr sau ciocolată. Și lista aplicațiilor nu se oprește aici, însă, la final de capitol, merită să menționăm o altă utilizare a tehnologiilor de printare 3D, poate cea mai serioasă din mai multe puncte de vedere. Este vorba de crearea protezelor medicale ortopedice. Totul a început cu un mic grup de entuziaști ce au proiectat și experimentat folosind un printer 3D o proteză pentru degetele unei mâini (prezentarea video poate fi accesată scanând codul QR din figura 9). Proiectul a luat amploare, reușind să adune voluntari din toate colțurile planetei, devenind o organizație non-guvernamentală globală, sub denumirea de e-Nable (http://enablingthefuture.org). Unul dintre rezultatele efortului depus de această colectivitate este „Cyborg Beast”, o proteză extrem de ieftină (costul materialelor fiind de aproximativ 50 de dolari) și care oferă o mai mare funcționalitate decât celelalte produse „tradiționale” (cu prețuri de peste 10.000 de dolari). În plus, aceasta dispune de un design exclusiv mecanic, nefiind necesari senzori, motoare sau acumulatori. Toate planurile, fișierele și instrucțiunile necesare realizării sunt puse la dispoziție, în mod gratuit, pe site-ul menționat anterior. O inițiativă mai mult decât lăudabilă și care ar trebui să dea de gândit oricărui guvern de pe această planetă. Poate că umanitatea mai are o șansă atât timp cât vor continua să existe astfel de oameni ce nu pun întotdeauna pe primul plan câștigul personal! O scurtă prezentare și demonstrația ce a avut loc la o conferință Intel datată la începutul acestui an pot fi vizualizate scanând codul prezent în figura 10.

d) Green Printing (tehnologii ecologice de tipar)

Bineînțeles, nu se putea să nu amintim, măcar în treacăt, segmentul dedicat ecologiei, mai ales datorită faptului că în prezent acesta reprezintă un câmp de bătălie acerbă între marile companii producătoare și dezvoltatoare de tehnologii de tipar. Deși au existat multe încercări (care au vizat cu predilecție domeniul office) de realizare a unor echipamente cât mai ecologice, toate încercările de până acum s-au lovit de bariera costurilor prea ridicate de operare și producție. În principal, au existat două direcții majore de cercetare: fie prin crearea de cerneluri ce pot fi șterse prin diverse procedee aplicate ulterior, fie prin reutilizarea mediei de tipărire (de regulă fiind vorba despre hârtie). Prima metodă prezintă avantajul utilizării suporturilor standard de imprimare, însă cerneala sau tonerul folosit având o compoziție specială, în timp ce a doua mizează pe dezvoltarea unor tipuri speciale de media ce pot fi tipărite fără a folosi pigmenți (tehnologie întâlnită și sub denumirea de Zero-Ink Printing). În cele ce urmează ne vom axa asupra acestei ultime metode prin prezentarea unei noi tehnologii ce a fost făcută publică la începutul acestui an de un grup de cercetători chinezi de la Universitatea Jilin. Conceptul de bază este unul destul de atractiv: printarea cu apă, folosind un echipament inkjet destinat segmentului de larg consum. Media folosită are la bază hârtia obișnuită căreia i s-au aplicat trei straturi de polietilenglicol (PEG), cel din mijloc conținând și un colorant care își schimbă gradul de absorbție a radiației din domeniul vizibil în funcție de cantitatea de apă la care este expus. După „imprimarea” cu apă, hârtia astfel rezultată poate fi ștearsă prin simpla încălzire la o temperatură de 70°C (figura 11). În stadiul actual al cercetărilor, numărul de retipăriri posibile pentru o coală de hârtie depășește cifra 50, însă principalul dezavantaj este acela legat de rezistența în timp a printurilor realizate, și anume 22 de ore. Totuși, echipa de cercetători este încrezătoare în posibilitatea extinderii acestui ecart temporal, precum și în soluționarea trecerii la printarea color. Prezentarea video a tehnologiei poate fi accesată prin scanarea codului QR din figura 12. În cadrul testelor efectuate s-a folosit o imprimantă inkjet de uz general, cartușele de cerneală fiind umplute cu apă. Culorile ce pot fi realizate în mod curent sunt albastru, magenta, auriu sau purpuriu (printarea făcându-se doar monocrom). Și, bineînțeles, această hârtie specială poate fi folosită și utilizând un stilou umplut cu apă. Conceptul dispune de toate premisele necesare unei tehnologii de viitor, atât timp cât se vor putea îmbunătăți rezistența în timp și problema imprimării color și bineînțeles dacă costul de producție al hârtiei va putea fi adus în limite rezonabile. Cu alte cuvinte, de exemplu, dacă va fi mai convenabilă utilizarea unei hârtii de 10-15 ori mai scumpă, dar care poate fi refolosită de 50 (fără a mai pune la socoteală economia realizată prin eliminarea cernelii)…

În final de articol, nu putem decât să sperăm că, supunându-vă atenției câteva dintre aspectele mai neobișnuite ale tiparului, am reușit să trezim interesul pentru aceste tehnologii etichetate, cel puțin deocamdată, drept neconvenționale.

 

PS: Pentru cititorii interesați, dar care nu dispun încă de o aplicație pentru scanarea codurilor de bare QR, recomandăm aplicația gratuită Barcode Scanner (Google Play), respectiv Barcodes Scanner (AppStore), ambele create de ZXing.