Industria agroalimentară „înghite” anual ambalaje de 430 de miliarde de euro

Industria agroalimentară „înghite” anual ambalaje de 430 de miliarde de euro

83
0
DISTRIBUIȚI

Romulus Cristea

 

Discrepanțe: trei sferturi din producția globală de ambalaje este destinată uzului pentru doar 20% din populația mapamondului

 Industria mondială a ambalajelor realizează anual o cifră de afaceri care depășește 720 de miliarde de euro, iar tendința prognozată pentru următoarele decenii este de creștere continuă. Mai bine de 60% din valoarea pieței ambalajelor (ceea ce înseamnă aproximativ 434 de miliarde de euro anual) îi revine sectorului agroalimentar.

Dacă analizăm, în ansamblu, piața ambalajelor, observăm că, în prezent, se manifestă un fenomen cel puțin îngrijorător, dacă ne referim la distribuția consumului în masa populației. Astfel, analiștii din domeniu au semnalat faptul că există o discrepanță majoră privind modul de distribuție la nivelul țărilor și astfel, mai bine de 75% din producția de ambalaje revine pentru utilizare și consum la doar o cincime din populația globului. În mod paradoxal, creșterile viitoare ale pieței se vor baza și pe creșterea populației în țările cu economii emergente.

Modificarea comportamentului consumatorului și noile cerințe de ambalare

Există numeroase studii internaționale realizate de agenții specializate în packaging și care au încercat să explice tendința dinamică de creștere continuă a cererii de ambalaje, în special pentru industria alimentară. Însă pentru analiza globală, elementele puse în evidență de specialiști trebuie analizate în ansamblul pieței. Creșterea este una globală și constantă, însă pentru fiecare zonă economico-geografică explicațiile sunt diferite și altfel fundamentate. Astfel, dacă în Europa populația are o tendință evidentă de îmbătrânire (stabilită statistic) și creșterea demografică este mică, în Asia sau chiar Africa ne situăm la polul opus. Cu toate acestea, saltul pe segmentul de ambalaje „food and drink” este important și în Europa, și în Asia sau Africa.

În Europa, de exemplu, creșterea cererii de ambalaje pe segmentul alimentar poate fi pus, în primul rând, în seama modificării comportamentului consumatorului. Populația îmbătrânită, cu segmente din ce în ce mai vizibile în zona vârstei de pensionare se îndreaptă spre produse ambalate, ușor de preparat, cu proveniență din ce în ce mai mare din zona cateringului. De asemenea, poate pe același palier pot fi puse și noile cerințe din domeniul securității alimentare care impun condiții de ambalare și etichetare restrictive la comercializare în magazine. Aceleași restricții se aplică și schimburilor comerciale.

În schimb, dacă discutăm de continentul asiatic, creșterea cererii de ambalaje pentru industria alimentară are legătură directă cu creșterea demografică spectaculoasă și tendințele prognozate de creștere dinamică economică.

Securitatea alimentară trasează reperele inovațiilorÎn domeniul ambalajelor, în prezent, se manifestă câteva tendințe majore în ceea ce privește inovarea. În primul rând, se urmărește îmbunătățirea continuă a calității materialelor utilizate în procesul de fabricare. Periodic, unitățile de cercetare-dezvoltare ale giganților din industria chimică și industria agroalimentară anunță din ce în ce mai mulți înlocuitori ai materialelor tradiționale. Însă trebuie menționat că toate inovațiile și alte tendințe de schimbare ale pieței ambalajelor destinate domeniului agroalimentar țin cont, în primul rând, de respectarea noilor norme de securitate alimentară, aspectul practic fiind secundar.

Un alt aspect interesant este faptul că apare din ce în ce mai pregnant tendința realizării unor ambalaje care să „interacționeze” la diverși stimuli și să „seducă” consumatorul, notează publicația Rungis International. Astfel, ambalajele oferă o senzație plăcută la atingere, emană anumite mirosuri plăcute și care pot avea legătură cu produsul, oferă senzații vizuale deosebite prin design și aplicații etc. Dacă discutăm despre tendințele din segmentul tehnic, atunci trebuie aduse în discuție noile sisteme de ambalaje pentru alimente care pot fi introduse (împreună cu conținutul) imediat la cuptor, fără alte pregătiri specifice (acestea dispun de un sistem de valve care reglează presiunea); ambalajele flexibile, ambalajele de tip ecologic (cu cantități de aditivi din ce în ce mai mici, cu cerneluri vegetale fără solvenți și altele); ambalajele inteligente ajunse la generația a cincea, care pot atesta clar trasabilitatea și pot semnaliza eventuala deteriorare sau tentativă de deschidere a conținutului înaintea comercializării.

Câte produse ambalate consumă un europeanConsumul prognozat la nivel european de produse alimentare și băuturi (din toată gama de gazoase, necarbonatate, suplimente alimentare, alcoolice etc.) ambalate este estimat să crească cu 3% pe an, în perioada anilor 2015-2020, potrivit unui studiu realizat de compania specializată Smithers Pira Group. Astfel, la orizontul anului 2020 se va ajunge la un volum distribuit la vânzarea cu amănuntul de 953 de miliarde de ambalaje (unități) doar pentru segmentul „food and drink”.

Pentru 2015-2020, prognozele indică un salt de patru ori mai mare la creșterea anuală a cererii de ambalaje față de perioada anilor 2010-2014.Ce înseamnă un astfel de volum de ambalaje la nivel european și cum se raportează el la numărul populației? Pentru raportare și un calcul simplificat vom folosi cifra statistică de 743 de milioane de locuitori. Rusia, Germania și Marea Britanie conduc în topul țărilor unde cererea de alimente ambalate este în creștere continuă. Astfel, la nivelul unui an, consumul de produse ambalate pe locuitor va fi de aproximativ 1.283 de bucăți și aproximativ 107 bucăți ambalaje/locuitor/lună. Ceea ce înseamnă un consum mediu zilnic de 3-4 produse alimentare ambalate zilnic. Dacă e mult sau puțin e dificil de concluzionat, fără a evalua corespunzător alte studii de specialitate. Cert este că există păreri ale unor cercetători care susțin că acest consum reflectă o evoluție calitativă a vieții, prin prisma faptului că, în general, oamenii ar utiliza mai eficient, pentru alte activități, timpul liber. Totul depinde însă de abordare. Nu de alta, dar creșterea cererii de produse ambalate reflectă și un consum mai scăzut de produse proaspete.

Rata anuală de creștere a vânzărilor de ambalaje alimentare se va menține la 4%

Consumul de alimente și băuturi (alcoolice, carbogazoase și necarbonatate) ambalate a crescut, la nivelul Europei, în perioada 2010-2014 în medie anuală cu doar 0,75%, iar pentru perioada 2015-2020, prognozele specialiștilor indică un salt de patru ori mai mare, la nivel mondial. Iar creșterea nu are legătură doar cu ieșirea economiilor din criză și nici cu raportarea superficială la creșterea consumului la nivel global.

Deși studiile realizate de Organizația Națiunilor Unite, privind situația demografică în următoarele decenii, atenționează că asistăm la declin constant al populației continentului european, statisticile privind producția de ambalaje indică creșteri importante. Și deși creșterile anuale se traduc în procente (estimare de 3%) care aparent par apropiate de marjele de eroare ale statisticilor, dacă le raportăm la volumele vehiculate la nivelul industriei producătoare de profil și la prognoza de evoluție continuă pentru următorii ani, totul se transpune în cifre de afaceri impresionante. Mai ales că vânzările totale de ambalaje la nivel global, pentru anul 2014, au fost estimate la aproape 705 miliarde de euro, cu rată anuală de creștere până în 2018 de 4%. Creșterea cererii de ambalaje în zona de vânzări cu amănuntul pentru segmentul denumit „food and drink” este evidențiată de cercetători nu doar la nivel european, ci în întreaga lume și aceasta are legătură, din punct de vedere sociologic, mai mult cu fenomenul globalizării accelerate și al schimbării comportamentului consumatorilor.

Hârtia și cartonul „se bat” cu plasticul pentru primul loc

Hârtia și cartonul se află pe primul loc, cu 33%, dacă ne referim la materia primă utilizată pentru ambalajele alimentare. Plasticul se află pe locul doi, la mică distanță față de primul clasat, cu o cotă de piață de aproape 30%. Ca volum, cartonul ondulat utilizat în industria alimentară a ambalajelor reprezintă circa 3 milioane de tone. Această cantitate, transpusă în cifră de afaceri înseamnă aproximativ 3 miliarde de euro. Fabricat din materiale naturale (fibre de celuloză și amidon) – deci discutăm de resurse regenerabile – cartonul ondulat prezintă o excelentă amprentă ecologică și are mare trecere la consumatori. Practic, producția de carton ondulat implică, la un ciclu, utilizarea a 90% de materiale reciclate și un adaos de doar 10% de materie primă „virgină” (pastă celulozică).

În plus, aproape jumătate din producția globală de hârtie și carton are ca destinație aplicații pentru sectorul agroalimentar. Ușor, rezistent, igienic, ergonomic și cu funcție de protecție, cartonul destinat industriei ambalajelor pentru sectorul agroalimentar face obiectul unor reglementări stricte (articolele 16 și 17 al Regulamentului-cadru european 1935 din 2004) în ceea ce privește calitățile sale la contactul cu alimentele. De asemenea, hârtia utilizată în acest domeniu este reciclabilă și biodegradabilă. Deci și în acest caz discutăm de resurse regenerabile.

La ambalajele utilizate pentru industria alimentară hârtia este utilizată sub diverse forme și i se aplică diverse tratamente (sulfurizare, sulfurizare siliconică, parafinare, cerare, protecție la grăsimi și căldură etc.).

Cauze ale creșterii cererii de ambalaje în sectorul agroalimentar

* Implementarea noilor norme de securitate alimentară în special în zona țărilor mari consumatoare.  Normele de securitate alimentară primează față de aspectul practic sau design, în alegerea materialelor și tehnologiilor de fabricare a ambalajelor.

* Creșterea populației în țări cu economii emergente. Deși în prezent trei sferturi din cantitatea de ambalaje produsă la nivel mondial este destinată țărilor dezvoltate, țări din Africa sau Asia recuperează teren și consumul acestora are tendință de creștere.

* Îmbătrânirea populației în regiunile cu economii dezvoltate. Acest aspect determină schimbări ale alimentației populației și schimbarea modului de prezentare a produselor, a cantităților de hrană (porționare) distribuite către consumatori.

* Schimbarea comportamentului consumatorilor. În acest caz discutăm mai mult despre schimbarea modului de viață care determină obiceiurile de alegere a alimentelor și a formelor de prezentare. Exemplificativ, în acest caz, tendința domeniului „food and drink”.65% din plastic, destinat industriei ambalajelorIndustria ambalajelor agroalimentare este principalul debușeu pentru plasticul produs la nivel global. Aproape 65% din cantitatea totală de plastic fabricat are ca destinație industria packaging-ului. Ambalajele plastice alimentare sunt fabricate din polimeri sub formă de lanțuri lungi de molecule individuale denumite monomeri.

În Uniunea Europeană, plasticul produs ajunge în industria ambalajelor alimentare într-un procent de 40%.

Germania, cu o producție anuală de 4 milioane de tone, este cel mai mare producător de ambalaje plastice din cadrul Uniunii Europene. Cu o producție care trece doar foarte puțin  peste jumătate din cea a Germaniei (2,04 milioane de tone), Franța se clasează pe locul al doilea în topul european de profil.

Sticla, care este de altfel, un material utilizat de mii de ani pentru păstrarea și transportul lichidelor, este utilizată în sectorul ambalajelor alimentare (preponderent pentru băuturi gazoase, necarbonatate, alcool, lapte etc.) într-un procent de 14% (o cifră de afaceri de aproximativ 4,5 miliarde de euro).