FMI: Nu suntem într-o criză, dar revenirea e fragilă

FMI: Nu suntem într-o criză, dar revenirea e fragilă

41
0
DISTRIBUIȚI

Datoria externă totală a scăzut, în timp ce datoria publică a crescut cu 489 de milioane de euro

În perioada primelor două luni ale anului, datoria externă totală a scăzut cu 404 milioane de euro, potrivit datelor publicate la începutul lunii aprilie de Banca Națională a României (BNR). În același interval, potrivit estimărilor Băncii Centrale, investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 354 de milioane de euro, din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 400 de milioane de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 46 de milioane de euro.

Datorie externă de 70,7 miliarde de euro
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, în perioada ianuarie – februarie 2016, un deficit de 337 de milioane de euro, comparativ cu 42 de milioane de euro în perioada ianuarie – februarie 2015. În structură, balanța bunurilor și balanța veniturilor primare au consemnat creșteri ale deficitelor cu 401 milioane de euro, respectiv cu 70 de milioane de euro, în timp ce balanța veniturilor secundare și balanța serviciilor au înregistrat excedente majorate cu 173 de milioane de euro, respectiv cu 3 milioane de euro.
Datoria externă pe termen lung a însumat 70.716 milioane euro la 29 februarie 2016 (78,9% din total datorie externă), nivel comparabil cu cel înregistrat la 31 decembrie 2015.
Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 29 februarie 2016 nivelul de 18.914 milioane de euro (21,1%din total datorie externă), în scădere cu 2,1%față de 31 decembrie 2015.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 31,4%în perioada ianuarie – februarie 2016, comparativ cu 35%în anul 2015. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a fost 6,7 luni la 29 februarie 2016, comparativ cu 6,4 luni la 31 decembrie 2015, potrivit Băncii Naționale a României.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 29 februarie 2016 a fost de 99,9%, comparativ cu 99,5% la 31 decembrie 2015.

Cea mai mare inflație negativă din UE
Potrivit Biroului de Statistică European (Eurostat), în luna martie 2016 comparativ cu luna martie 2015, România a consemnat cea mai mare inflație negativă în rândul celor 28 de state membre ale Uniunii Europene, cu o rată de minus 2,4%, față de cea de minus 2,1% înregistrată în februarie.
În Uniunea Europeană, cât și în zona euro, prețurile de consum au stagnat în luna martie, după ce în luna februarie au intrat în teritoriu negativ. Un număr de 15 state membre au înregistrat rate anuale negative ale inflației, pe primele locuri fiind plasată România (minus 2,4%), Cipru (minus 2,2%) și Bulgaria (minus 1,9%). La polul opus, cele mai mari rate anuale ale inflației au fost înregistrate în Belgia (1,6%), Suedia (1,2%) și Malta (1%).
Comparativ cu luna februarie 2016, rata anuală a inflației a scăzut în 11 state membre, printre care se numără și România, a rămas stabilă în 7 state și a crescut în 9 țări.
În cazul zonei euro, cel mai semnificativ impact asupra creșterii prețurilor l-au avut restaurantele și cafenelele (cu o creștere 0,12 puncte procentuale), urmate de pachete turistice (0,09 puncte procentuale) și chirii (cu o creștere de 0,07 puncte procentuale). De cealaltă parte, cel mai important impact negativ asupra inflației a venit din partea combustibililor pentru transport (minus 0,6 puncte procentuale), a combustibilului pentru încălzire (minus 0,23 puncte procentuale) și a gazelor naturale (minus 0,10 puncte procentuale).
Banca Națională a României (BNR) a modificat la 1,4% prognoza de inflație pentru finalul acestui an, în creștere cu 0,3 puncte procentuale față de prognoza anterioară, de 1,1%.

Cifra de afaceri din serviciile de piață
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, în luna februarie 2016, comparativ cu luna precedentă, în termeni nominali, a crescut cu 8,6% ca urmare a creşterilor înregistrate la activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+23,3%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+18,2%), activitǎţile de transport (+15,0%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+3,1%) şi la activităţile de comunicaţii (+1,1%).
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna februarie 2016, comparativ cu luna precedentă, în termeni nominali, a crescut pe ansamblu cu 4,7% ca urmare a creşterilor înregistrate la activitǎţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+16,6%), activităţile de transport (+7,9%) şi la activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+2,5%). Scăderi au înregistrat activităţile de comunicaţii (-2,6%) şi alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (-0,9%).
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, în luna februarie 2016, comparativ cu luna februarie 2015, în termeni nominali, a crescut pe ansamblu cu 9,8%, datorită creşterilor înregistrate la activităţile de transporturi (+18,8%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+6,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+5,5%), activităţile de comunicaţii (+2,9%) și la activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+1,9%).

La două luni, creșteri pe serie brută și pe serie ajustată
În funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, în luna februarie 2016, comparativ cu luna februarie 2015, în termeni nominali, a crescut pe ansamblu cu 11,1%, datorită creşterilor înregistrate la transporturi (+15,5%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+5,7%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+2,3%) şi la activităţile de comunicaţii (+1,8%).
În perioada primelor două luni ale anului în curs comparativ cu perioada similară a anului trecut, în termeni nominali, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut pe ansamblu cu 7,7%, datorităcreşterilor înregistrate la transporturi (+12,0%), comunicaţii (+6,4%), alte servicii furnizate în principalîntreprinderilor (+6,3%) şi la activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+0,7%). Activităţile deproducţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe au scăzut cu0,6%, potrivit INS.
În perioada 1 ianuarie -29 februarie 2016 comparativ cu perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2015, în termeni nominali, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi desezonalitate, a crescut pe ansamblu cu 8,8%, datorită creşterilor înregistrate la transporturi (+10,7%), alte serviciifurnizate în principal întreprinderilor (+6,3%), activitǎţile de comunicaţii (+5,6%), activităţile de servicii informaticeşi în tehnologia informaţiei (+2,7%) şi la activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune;difuzare şi transmitere de programe (+1,3%).

Românii au prins „apetit pentru produse mai scumpe”
Majorarea pensiilor, a salariilor bugetarilor din educaţie şi sănătate, precum şi a venitului mediu pe economie, dar şi reducerea TVA la alimente au dus la o creştere a puterii de cumpărare şi a încrederii populației, unui studiu GfK, preluat de Mediafax.
Acestea s-au reflectat şi în creşterea de 1,5% a consumului casnic pentru produsele FMCG, comparativ cu anul precedent.
Dinamica pieţei a fost dată de creşterea volumelor cumpărate. Acestea au crescut cu 4% anul trecut. Odată cu reducerea TVA la alimente, a apărut pentru prima dată în ultimii 3 ani fenomenul de uptrading, de trecere la un produs superior din aceeaşi categorie.
Acest fenomen a fost susţinut şi de creşterea unor categorii de produse mai scumpe: „De exemplu, putem vorbi despre categorii precum: peşte şi fructe de mare, fructe uscate, miere, cereale pentru mic dejun, cidru, produse speciale de îngrijire a corpului”.
Creşterea pieţei vine doar prin comerţul modern, unde cifrele arată o tendinţă diferită faţă de comerţul tradiţional.
Comportamentul de cumpărare a suferit uşoare modificări faţă de anii anteriori: consumatorii merg mai rar la cumpărături, dar cheltuie ceva mai mult de fiecare dată.
„Scăderea frecvenţei de cumpărare şi faptul că românii şi-au permis să pună în coş şi produse mai scumpe ne arată o oarecare relaxare a acestora la cumpărături. Ei nu se mai ţin aşa de strict de lista de cumpărături cum o făceau înainte şi, chiar dacă sunt în continuare în căutarea unor oferte bune de preţ, tendinţa de a cumpăra cât mai ieftin pare să se mai fi diminuat‟, a declarat Raluca Răschip, Consumer Goods and Retail Director GfK România.

UE: rata şomajului a atins minimul ultimilor şase ani
Rata şomajului în Uniunea Europeană a scăzut, în februarie 2016, la cel mai jos nivel din 2011 încoace. În prezent, notează Bloomberg, scăderea ratei șomajului este grefată pe fondul unei încetiniri a creşterii economice.
Rata şomajului a scăzut la 10,3%, potrivit datelor Biroului de statistică al Uniunii Europene – Eurostat communicate la jumătatea lunii aprilie. Scăderea este în linie cu estimările analiştilor, care se aşteaptă ca şomajul să îşi continue declinul.
În timp ce rata şomajului în zona euro a fost aproape constant peste 10% în ultimii şase ani, cifrele la nivel naţional arată o diferenţă majoră între state. Spre exemplu, Germania are o rată a şomajului de 4,3%, în timp ce Spania are 20,4%.
„Aceste cifre sunt o reflexie a ce se întâmplă în economie. Creşterea a fost clar încetinită de a doua jumătate a anului, care a fost slabă, şi de primul trimestru, care probabil se va dovedi de asemenea slab”, a declarat Aline Schuiling, economist la ABN Amro în Amsterdam, citată de Mediafax.
Rata medie a şomajului la nivelul statelor UE a fost de 8,9% în februarie. Cele mai mari rate ale şomajului au fost înregistrate în februarie în Spania (20,4%), Croaţia (15,1%), Cipru (12,3%) şi Portugalia (12,3%), în timp ce statele cu cel mai scăzut şomaj au fost Germania (4,3%) şi Cehia (4,5%).
Cu un şomaj de doar 6,5%, România marchează una dintre cele mai mici rate ale persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă din rândul statelor membre ale Uniunii Europene. Cu o populaţie de 20 de milioane, în România doar 4,57 milioane de locuitori au statut de salariat.

Riscul înăspririi condițiilor fiscale
Revenirea economică la nivel global trebuie să depăşească riscurile în creştere şi frustrările care generează creşterea protecţionismului şi a ideologiilor populiste, a declarat recent Christine Lagarde, directorul Fondului Monetar Internațional (FMI).
Climatul economic general s-a înrăutăţit în ultimele şase luni, pe fondul încetinirii creşterii economice din China şi scăderii preţurilor materiilor prime, precum şi riscului înăspririi condiţiilor fiscale în mai multe ţări, a mai adăugat directorul FMI. Un alt factor negativ a fost şi eşecul ţărilor emergente de a avansa la stadiul de economii avansate.
Miniştrii de finanţe la nivel global, precum şi băncile centrale, au anunţat că vor intensifica eforturile de susţinere a creşterii, în condiţiile în care există riscul unei încetiniri economice mai puternice, precum şi riscuri legate de refugiaţi şi un potenţial Brexit, scriu analiștii Bloomberg.
Reprezentanții FMI au avertizat că „pe lângă peisajul economic global, care are riscuri din ce în ce mai mari, există posibilitatea generalizării încetinirii economice şi o retragere bruscă de pe pieţele de capital”.
„Pentru a avea creştere puternică la nivel global, trebuie să avem un set de politici echilibrate, dar dure”, a recomandat FMI.
Declaraţia reflectă îngrijorarea autorităţilor despre încetinirea economică, după ce Fondul Monetar Internațional a retrogradat săptămâna aceasta din nou perspectivele la nivel global, avertizând că perioada de creştere slabă a lăsat lumea în faţa riscului stagnării economice.