drupa Global Trends report 2016

drupa Global Trends report 2016

111
0
DISTRIBUIȚI
Duesseldorf, DEU, 01.06.2008, einige Messeimpressionen von der drupa 2008. Die Messe drupa findet vom 29. Mai bis zum 11. Juni statt. Mit ueber 1971 Ausstellern aus 52 Laendern, einer Ausstellungs-Flaeche von mehr als 175.000 Quadratmetern ist die drupa so gross wie noch nie. | Some fairimpressions from the drupa 2008. The fair drupa takes place from 29 May to 11 June. With over 1,971 exhibitors from 52 countries, spread across an exhibition area of more than 175,000 square metres, drupa 2008 will be bigger than ever before. Foto: renetillmann.com / Messe Duesseldorf [ copyright Rene Tillmann, Pressefotos, Carl-Sonnenschein-Str. 45, D-40468 D u e s s e l d o r f, Tel.: +49-211-4350126, www.renetillmann.com; exploitation right Messe Duesseldorf, Messeplatz, D-40474 D u e s s e l d o r f, www.messe-duesseldorf.de; eine honorarfreie Nutzung des Bildes ist nur fuer journalistische Berichterstattung, bei vollstaendiger Namensnennung Foto: renetillmann.com/ Messe Duesseldorf (gem. Par. 13 UrhG) und Beleg moeglich; Verwendung ausserhalb journalistischer Zwecke nur nach schriftlicher Vereinbarung, soweit nicht ausdruecklich vermerkt werden keine Persoenlichkeits-, Eigentums-, Kunst- oder Markenrechte eingeraeumt. Die Einholung dieser Rechte obliegt dem Nutzer; Jede Weitergabe des Bildes an Dritte ohne Genehmigung ist untersagt | Any usage and publication only for editorial use, commercial use and advertising only after agreement; unless otherwise stated: no Model release, property release or other third party rights available; royalty free only with mandatory credit: photo by renetillmann.com/ Messe Duesseldorf]

Cum ne-au obişnuit, organizatorii drupa au lansat şi anul acesta un raport după un studiu al tendinţelor şi al opiniilor jucătorilor din industria poligrafică, tipografi sau furnizori. Şi, pentru că trăim cu toţii într-o economie interconectată, nu s-au ignorat economia în general şi tendinţele acesteia. Dimpotrivă, şi aceste informaţii beneficiază de o atenţie specială şi de un spaţiu generos în cadrul raportului.
Studiul a fost lansat nu cu mult înainte de drupa special pentru ca oamenii care vor ajunge la târg în 2016 să ajungă acolo informaţi şi, cine ştie, poate chiar să vină cu temele făcute şi cu deciziile de investiţii deja luate. Am putea să-i spunem un fel de ghid al târgului avant la lettre. A fost nevoie de luni bune pentru a trage concluziile după ce firmele de cercetare de piaţă care au lucrat la el au chestionat în jur de 1.250 de participanţi din toată lumea. Dar iată, studiul a fost finalizat la timp şi poate fi consultat în original şi complet pe site-ul drupa, nouă revenindu-ne plăcerea de a face un rezumat pentru cititorii noştri în paginile care urmează.
Tipografii şi furnizorii lor au avut partela această ediţie a studiului de chestionare diferite, însă unele întrebări au fost aceleaşi pentru toţi. Tipografii chestionaţi au fost în număr de 892, iar furnizorii 355. Au predominat cei din Europa, însă şi restul lumii este reprezentat foarte bine, spun autorii raportului.

O primă privire
Aşteptări optimiste pentru economie în general, provocări tot mai mari pentru industria poligrafică în special. Aceasta este atmosfera pe care au simţit-o în industria noastră cei care au efectuat studiul. La ediţia de anul trecut a studiului (ale cărui concluzii le-aţi putut vedea şi în revista noastră) încrederea că lucrurile vor merge bine în economie şi în business era la cote înalte, deşi nu au lipsit răspunsurile contrarii. Acum, părerile sunt mai nuanţate. America de Nord, în creştere, şi europenii, în revenire, s-au dovedit cei mai optimişti, în timp ce din alte regiuni răspunsurile nu au fost la fel de încrezătoare în viitorul apropiat.
De asemenea, dacă e să privim răspunsurile din perspectiva segmentului de industrie din care vin, se pot desprinde nişte concluzii interesante, deşi previzibile până la o limită: tipografii din zona de print funcţional şi cei din packaging afişează cel mai mare optimism, de vreme ce în alte părţi, aşteptările sunt din ce în ce mai puţin pozitive pe măsură ce ajungem la răspunsurile celor din comercial sau publishing. Totuşi, per total, răspunsurile tuturor au arătat optimism mai mult în cazul studiului de anul acesta decât în cel de anul trecut. Aşadar, cel puţin statistic, şi ştim că uneori statisticile pot fi înşelătoare, respondenţii chestionarului din studiu au spus că se aşteaptă ca anul acesta lucrurile să stea mai bine pentru ei decât anul trecut, pe când procentul pesimiştilor s-a diminuat, anunţă autorii raportului. Cât despre furnizori, aceştia au declarat şi ei că se aşteaptă la un 2016 mai bun, însă nu în toate regiunile. America de Sud, Africa şi Orientul Mijlociu au fost pieţele cele mai rezervate aici sau chiar pesimiste în privinţa anului care abia a început.

Mai multe locuri de muncă

O cifră interesantă este următoarea: numărul angajaţilor din industria noastră pe plan mondial a crescut cu 4 procente. Ce înseamnă acest lucru şi care ar fi cauzele? Autorii raportului pun această creştere pe seama creşterii complexităţii lucrărilor, pe de o parte, iar pe de alta se poate vorbi de un parţial eşec, cel puţin până acum, al tipografiilor în a apela mai mult la automatizare. Pe de altă parte, şi tipografii, şi furnizorii s-au plâns şi anul acesta de războiul preţurilor care păstrează tendinţa de scădere afectând, pe cale de consecinţă, şi marjele de profit. Două lucruri s-au mai evidenţiat pe plan global: nu doar românii au probleme cu termenele de plată. Cam peste tot este la fel. Însă tipografii se bucură de acces mai facil la credit decât furnizorii lor.
Iar digitalul, bineînţeles, continuă să crească. De fapt, toate cele nu mai puţin de 14 tehnologii diferite de tipar luate în calcul pentru că deţineau un grad de penetrare a pieţei de cel puţin 10% pe o nişă sau alta au înregistrat creşteri ale volumului, inclusiv în zone precum publishingul. Dar ce contează, în afară de faptul că toată lumea tipăreşte, de fapt, mai mult decât înainte, este faptul că digitalul creşte încet, dar sigur. Singurul loc unde digitalul încă nu reuşeşte să convingă este fix unul care creşte şi el din plin: ambalajele.
În ierarhia priorităţilor pentru investiţii nu s-a schimbat prea mult faţă de anul trecut. Oamenii din industrie sunt conştienţi că au nevoie de investiţii pentru a rămâne competitivi şi sunt dispuşi să le facă. Cele mai căutate soluţii sunt, în ordine, tehnologia de print, tehnologia de finisare şi soluţii de pre-press. Aceasta, în cazul tipografilor. Şi pentru furnizori, care pe parcursul anului trecut nu s-au ferit la rândul lor să investească, urmează un an în care vor continua să bage bani în afacerile lor. Însă priorităţile lor sunt altele: marketingul, trainingul pentru clienţi şi participarea la expoziţii.
Întrebaţi despre cele mai importante probleme de care se lovesc, şi tipografii, şi furnizorii întâmpină cam aceleaşi provocări: vânzări mai mici, concurenţă tot mai mare şi lipsă de cerere pentru tipar convenţional (deşi asupra acestui aspect s-a văzut din răspunsuri că părerile sunt împărţite).

Pieţe diferite – tendinţe diferite
Cei din zona tiparului comercial au o problemă: multe din tirajele de altădată s-au cam terminat. Au studiat piaţa şi toată lumea a căzut de acord că soluţia ieşirii din această situaţie este adoptarea de soluţii şi aplicaţii noi, cu valoare adăugată mare. Dar de la vorbă până la faptă drumul s-a dovedit cam lung, pentru că, în afară de cei din America de Nord, restul tipografilor de pe această piaţă nu s-au grăbit, cel puţin nu în 2015, să-şi introducă în portofolii astfel de aplicaţii.
Când vine vorba de publicistică, online-ul îşi continuă atacul. Dacă în 2013, de exemplu, 16 procente dintre tipografii care oferă astfel de servicii raportau că mai mult de 10% dintre cărţile tipărite de ei aveau şi ediţii online, acum (în octombrie 2015, la data efectuării studiului) procentul celor care spun acelaşi lucru a ajuns la 50.
Cei care se plâng cel mai puţin sunt cei ce produc ambalaje. Aşa că şi presiunea de a schimba ceva este mai mică în cazul lor. Chiar şi aşa, jucătorii din această industrie nu se tem de schimbare sau de nou. Nu mai puţin de 28% oferă acum soluţii digitale. Mai mult, o bună parte dintre ei spun că asta le-a cerut piaţa. Totuşi, cererea pentru lucrări speciale, specifice digitalului, nu este prea mare deocamdată, majoritatea cerinţelor sunt pentru lucrări, să le spunem, tradiţionale pe maşini digitale. Conţinutul variabil, personalizarea, securitatea sau interactivitatea mai au de aşteptat până să devină practici curente la ambalaje.
În zona tiparului funcţional, mai ales pe anumite segmente, digitalul deja e rege: din 2014 până în 2015, la printul pe ceramică, de exemplu, digitalul a crescut de la 20% la 87%. Pe o piaţă cu foarte multe fluctuaţii, tipografii din această zonă sunt deja obişnuiţi să trăiască într-o continuă schimbare. La fel ca în exemplul de mai devreme este cazul şi pe piaţa electronicelor tipărite, care au ajuns în timp record la un respectabil 80% din tipar efectuat cu maşini digitale.

În loc de concluzie
Deşi nu prea există în acest moment economii care să se poată lăuda că merg fantastic, optimismul tipografilor şi al furnizorilor este de-a dreptul contagios. Mai mult, aceştia ştiu şi ce au de făcut: investiţii. Iar majoritatea au recunoscut că au deja planuri în acest sens pentru 2016. Cum spuneam şi mai sus, tipografii vor băga bani în tehnologie de tipar şi de finisare, dar şi în soluţii de îmbunătăţire a fluxurilor de lucru. Prioritare pentru furnizori vor fi anul acesta investiţiile în noi canale de vânzări, dar şi în cercetare-dezvoltare. Dar revenim la optimismul observat de cei care au analizat datele studiului şi să spunem că noi credem că e un lucru bun şi ultimul la care trebuie renunţat. Acestea fiind spuse, nu ne mai rămâne decât să le urăm tuturor succes şi să le spunem că ne vedem la drupa.