Anul 2009 a fost un an dur pentru piaţă, firmele româneşti au încercat să găsească soluţii pentru probleme noi, probleme cu care nu s-au mai confruntat până acum, gradul de dificultate şi complexitate a reprezentat o provocare majoră, unii actori renunţând să mai rămână în joc sau acţionând disperat. Totuşi există şi manageri printre tipografi care au reuşit să dea peste nas crizei economice reuşind să obţină profit sau să valorifice anumite oportunităţi şi avantaje greu de identificat.
Anul trecut 133.362 de societăţi comerciale din România şi-au suspendat activitatea, înregistrânduse o creştere cu 1009,59 % faţă de anul anterior, după cum relevă o statistică a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Aceste cifre nu fac decât să confirme proporţiile conjuncturilor economice cu care ne confruntăm, pentru conducerea firmelor fiind o adevărată provocare căutarea zilnică a unei soluţii pentru a rezista pe această piaţă. Prima măsură a companiilor româneşti a fost, din nefericire, chiar tăierea bugetelor de marketing, o măsură ilogică, însă aplicată de managementul firmelor româneşti fără a realiza că astfel şi-au tăiat singure craca de sub picioare anulându-şi astfel perspectivele de a-şi face cunoscută oferta. Conform unui studiu al Băncii Mondiale, România a înregistrat anul trecut o rată a falimentelor şi lichidărilor de 4,9%, iar peste 50% dintre companii şiau redus personalul.
Reduceri de personal ne-au confirmat şi managerii din domeniul tipografic. „Am reuşit să concediem doar 20 de angajaţi în primul trimestru al anului”, ne-a declarat Florin Carp, director Master Print. În alte tipografii reducerile de personal au fost depăşit 30% anul trecut, fiind deja în curs de disponibilizare în 2010 şi alţi angajaţi.
Oportunităţi de criză
Din discuţiile cu managerii tipografi au rezultat o serie de soluţii de a rezista pe piaţă aplicate deja în 2009 şi având o posibilă continuitate în acest an. Cele mai frecvent menţionate au fost: centrarea pe comenzi cu valoare adăugată mare şi mai puţin pe cele care aduc doar rulaje, câştigarea cotei de piaţă pierdută de tipografiile care şi-au încetat activitatea, conectarea la oportunităţi venite din străinătate, apelarea la avantajele şomajul tehnic, care presupune reducerea taxelor plătite către stat fără disponibilizarea masivă a angajaţilor; investiţii în infrastructură şi oameni pe fondul flexibilităţilor de negociere.
Florin Carp, director Master Print, a declarat: „În 2009 MPSO a luat o serie de măsuri pentru a face faţă problemelor apărute: în primul rând am acordat o mai mare importanţă vânzărilor, angajând personal nou pe segmentul vânzări; apoi, în acord cu piaţa, am redus cheltuielile cu materialele auxiliare necesare procesului de producţie, precum şi un control mai riguros al cheltuielilor fixe; s-a realizat o utilizare mai riguroasă a materiilor prime, prin diminuarea pierderilor; am diminuat preţul de vânzare al produselor, diminuând astfel şi profitul, dar ne-am aliniat la piaţă. A fost un an foarte dificil, iar acest fapt a motivat întreg personalul, astfel încât fiecare, la locul lui de muncă, să evite risipa”.
Virgil Popescu, director general MMK Print ne-a mărturisit: „Investiţiile făcute în perioada 2006 -2008 în tehnologii, concomitent cu ajustarea forţei de muncă din aceeaşi perioadă ne-au crescut productivitatea muncii. Activând în zona tiparului «Premium», profitul firmei a fost generat de lucrări cu valoare adăugată mare şi nu de volum mare de vânzări cu valoare adăugată mică. Scăderea cifrei de vânzări s-a încadrat în media pieţei şi a permis funcţionarea firmei în condiţii normale. A crescut cota de interes a pieţei europene pentru România, prin relocarea unor lucrări pentru tipografiile româneşti (din Norvegia, Germania, Austria, Franţa)”.
Miron Răsuceanu, director general Artprint, este de părere că: „Poligrafia este o activitate de nişă, nu a fost vizată direct de problemele de criză. Cauzele crizei ating tangenţial sectorul poligrafic , nu au fost probleme insurmontabile. Am înregistrat o reducere a cifrei de afaceri cu 5-7%, sub limitele înregistrate la nivel naţional. Anul trecut au primat corectitudinea în relaţia cu clienţii din punct de vedere calitativ, cu respectarea timpului de livrare şi reaşezarea metodologiei de calcul pentru preţ”.
Cătălin Păunescu, director general al Star Storage, a semnalat: „În 2009, poate şi datorită condiţiilor economice dificile, clienţii au devenit mai selectivi; se pune tot mai mult accent pe calitate, siguranţă şi termene de livrare cât mai scurte în condiţiile menţinerii sau chiar diminuării tarifelor. În acelaşi timp, consider că este tot mai evidentă o tendinţă a pieţei de dispariţie a furnizorilor mici şi a companiilor orientate către preţ mic şi calitate scăzută”.
Gigi Nicolae, director general Sothis Print, şi-a exprimat propriul mod de abordare: „Conform tezelor susţinute din ce în ce mai des de către astrologi, anul devine lună, luna devine săptămână, săptămâna devine zi şi tot aşa… Sothis Print a depăşit destul de bine anul trecut, urmărind şi trecând sub un control foarte strict toate problemele şi fazele de flux de producţie care generau costuri suplimentare în comparaţie cu cele planificate. Dacă am făcut asta zilnic, problemele au fost rezolvate destul de uşor”.
%newline%
Statul a întins un deget în ajutor: şomajul tehnic
Ca o soluţie binevenită pentru situaţia financiară a tipografiilor în 2009 a fost aplicată una dintre facilităţile permise de stat spre finalul anului trecut prin trecerea în şomaj tehnic a angajaţilor. Prin această măsură angajatorul a putut declara timp de până la trei luni din anul trecut şomaj tehnic, perioadă în care s-a redus plata contribuţiilor sociale şi s-a redus impozitul pe venitul angajaţilor, aceştia rămânând la dispoziţia angajatorului cu o reducere a veniturilor la 75%.
„Timp de două luni anul trecut am aplicat şomajul tehnic pentru 80% din personal”, ne-a declarat Florin Carp, director Master Print. Această măsură se prefigurează şi pentru 2010, fiind un ajutor benefic acordat de către stat pentru întreprinzătorii din domeniul tipografic şi nu numai.
„Am folosit avantajul permis de guvern prin şomajul tehnic pentru trei luni, perioadă în care salariile se reduc la 75% şi s-au redus taxele plătite la stat. Preţul de cost a fost astfel mai mic, fiind o soluţie firească ca ajutor de stat. Sperăm să folosim această modalitate şi în 2010 dacă va fi reglementată la fel şi pentru acest an”, a explica şi Miron Răsuceanu, director general Artprint.
Ofertele disperării
În ceea ce priveşte dizolvările voluntare, în perioada ianuarie-decembrie 2009 datele ONRC arată că a fost înregistrată o creştere de 398,83 %, la 18.766 de societăţi la nivelul întregii ţări, de la 3.762, în anul 2008. De asemenea, datele ONRC mai arată că în anul 2009 s-au înregistrat 43.615 de radieri voluntare, în creştere cu 147% faţă de 2008, când numărul acestora s-a ridicat la 17.676.
În aceste condiţii multe tipografii mici şiau suspendat activitatea, fiind prea costisitor să menţină angajaţi şi linii de producţie în lipsa comenzilor.
Din nefericire legislaţia românească nu permite prea uşor închiderea firmei, o variantă este suspendarea activităţii. Această situaţie a generat acţiuni disperate în piaţă, firme în situaţie de faliment au preluat comenzi la preţ mult sub piaţă doar pentru a obţine puţini bani pentru plata facturii de curent, aşa au apărut cei care au „stricat piaţa” preluând comenzi cu o ofertă mult sub preţul de producţie.
2010 în obiectiv
„2010 va avea aceleaşi caracteristici ca şi 2009 şi va fi o probă de rezistenţă” după cum se aşteaptă Virgil Popescu.
„În ianuarie chiar am reuşit să lucrăm cu ore suplimentare”, ne-a mărturisit încântat directorul Artprint, tipografia speră să folosească şi anul acesta avantajul şomajului tehnic, rezultând un preţ de cost mai mic pentru beneficiar.
Perioada crizei a inclus şi aspecte pozitive, printre aceste fiind cel al reglării raportului: timp dedicat muncii versus venit obţinut. „Abia acum începe să dispară zicala «lasă că merge şi aşa», dacă nu înţelegem că lucrurile nu mai pot merge în direcţia asta, pierim ca identitate” spune Gigi Nicolae, Sothis Print, explicând speranţele personale pentru anul 2010 şi 2011: „Sunt optimist în ceea ce priveşte perioada următoare, în primul rând perfecţionăm ceea ce am început, în echipa noastră prefer să motivez performanţa şi să elimin «lasă că o să fac», evident, atât cât se poate acum. Sper că în 2010 şi 2011 tot ce este bun să atingă performanţa, iar tot ce este făcut de mântuială să dispară”.
Pentru compania Star Storage aşteptările de la 2010 sunt foarte optimiste, după perioada de investiţii ample în atragerea celor mai bune tehnologii şi dezvoltarea de aplicaţii de ultimă generaţie anul acesta investiţiile ar putea să dea roade.
„Ne-am bugetat o creştere de 30% a cifrei de afaceri şi vom pune în continuare accentul pe profitabilitate şi pe performanţă pentru atingerea acestui obiectiv”, declară Cătălin Păunescu.
Oportunităţi de investiţii
Perioada de criză se caracterizează după teorie ca o perioadă propice investiţiilor, preţurile fiind mult mai avantajoase. Pentru compania Star Storage perioada 2009-2010 se suprapune cu investiţii masive în infrastructură şi oameni pentru a lansa două noi linii de business, una fiind cea de output management lansată la finalul anului 2008. „Am început să dezvoltăm din punct de vedere servicii linia de business de output management lansată la sfârşitul anului 2008 şi am dezvoltat o serie de servicii destinate managementului documentelor pe care ne pregătim să le lansăm în primul trimestru al acestui an”, ne-a declarat Cătălin Păunescu, director general al Star Storage, completând cu intenţiile de dezvoltare pentru 2010: „În anul 2010 intenţionăm să continuăm în aceeaşi direcţie, având în plan peste 2 milioane de euro investiţi în dezvoltarea business unit-urilor de servicii externalizate (centrul de date şi centrul de producţie documente).”
Mulţumim tuturor celor care au venit cu o opinie oficială în cadrul acestui articol, dar şi celor care au contribuit cu o opinie neoficială, ajutându-ne să conturăm o imagine mai clară asupra acestui fenomen.
Îi aşteptăm cu observaţii şi comentarii şi pe colegii din breasla tipografilor care, deşi au promis că se vor pronunţa asupra acestui subiect, nu au reuşit să-şi respecte angajamentul.
Regretăm lipsa de interes şi deschidere a celor care au refuzat să participe cu o opinie, deşi considerăm că tratarea subiectului este deosebit de importantă pentru întreaga industrie.
