Statele Uniunii Europene au înregistrat un deficit al balanței comerciale de 800 de milioane de euro
În martie, exporturile în ansamblul statelor Uniunii Europene s-au situat la 150,7 miliarde de euro, în scădere cu 7% față de 162,4 miliarde de euro în perioada similară din 2015. Pentru aceeași perioadă, importurile Uniunii Europene au înregistrat o scădere de 8%, până la 143,5 miliarde de euro. În schimb, zona euro a înregistrat în martie un excedent al balanței comerciale de 28,6 miliarde de euro, față de un plus de 19,9 miliarde de euro în perioada similară din 2015.
Romulus CRISTEA
Zona euro a raportat un excedent de aproape 54 de miliarde de euro
Potrivit datelor preliminare comunicate de Biroul de Statistică al Uniunii Europene (Eurostat), în primele trei luni din acest an, UE a înregistrat un deficit al balanței comerciale de 800 de milioane de euro, față de un deficit de 3,5 miliarde de euro în perioada ianuarie – martie 2015, în timp ce zona euro a raportat un excedent de 53,9 miliarde de euro (de la un plus de 46,8 miliarde de euro).
Uniunea Europeană a înregistrat, în martie, un excedent al balanței comerciale de 7,2 miliarde de euro, în creștere față de un plus de 6,7 miliarde de euro în perioada similară din 2015, potrivit unei estimări preliminare publicate marți de Oficiul European de Statistică Eurostat.
În ceea ce privește România, comunicatul Eurostat arată că, în primele trei luni din acest an, exporturile au crescut cu 3%, până la 13,9 miliarde de euro, în timp ce importurile au urcat cu 7%, la 15,8 miliarde de euro. În aceste condiții, deficitul balanței comerciale a României s-a situat la două miliarde de euro, comparativ cu 1,4 miliarde de euro în perioada similară din 2015.
Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (Intra-UE28) în trimestrul întâi 2016 a fost de 10,543 miliarde de euro la expedieri și de 12,349 miliarde de euro la introduceri, reprezentând 76,1% din total exporturi și 78,1% din total importuri, reiese din datele estimate de Institutul Național de Statistică.
Valoarea schimburilor extracomunitare de bunuri (Extra-UE28) a fost, în aceeași perioadă, de 3,303 miliarde de euro la exporturi și de 3,463 miliarde de euro la importuri, reprezentând 23,9% din total exporturi și 21,9% din total importuri.
BERD a îmbunătățit prognoza de creștere economică a României
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a îmbunătățit prognoza de creștere economică pentru România în acest an de la 3,7% la 4%, potrivit noilor estimări anunțate în prima jumătate a lunii mai, în cadrul reuniunii anuale care se desfășoară la Londra.
Pentru 2017, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare anticipează o creștere a PIB de 3,5% în cazul României.
„În 2016 și 2017, cererea internă puternică va continua să susțină creșterea economică. Consumul va fi împins în sus de tăierea cotei TVA de la 24% la 20% din ianuarie 2016, majorarea salariului minim cu 19% din luna mai 2016, creșterile salariale planificate în sectorul public, îmbunătățirea sentimentului economic și un mediu cu o inflație scăzută”, susțin reprezentanții BERD.
Potrivit Institului Național de Statistică, țara noastră a înregistrat cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană în primul trimestru al anului, aceasta ajungând la peste patru procente.
Pentru Republica Moldova, estimările BERD pentru anul acesta s-au înrăutățit semnificativ. Dacă la începutul anului banca estima o stagnare a economiei, ultima prognoză anunță pentru acest an o scădere a economiei acestei țări cu 2 %.
BERD a revizuit în creștere prognoza pentru Europa de Est și Caucaz, de la minus 0,2 la sută, cât anticipa în noiembrie trecut, la 1,4 la sută în luna mai, ca urmare a unor așteptări mult mai optimiste privind evoluția economiilor unor țări ca Belarus și Azerbaidjan. Prognozele referitoare la Ucraina și Federația Rusă au rămas neschimbate, stagnare la cota zero și respectiv o scădere de 12 la sută.
Investiții directe de 775 de milioane de euro, în primul trimestru
În perioada ianuarie – martie 2016, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 1.472 milioane de euro, comparativ cu un excedent de 524 de milioane de euro în perioada ianuarie – martie 2015. În structură, balanța veniturilor primare și balanța bunurilor au consemnat creșteri ale deficitelor cu 1.356 milioane de euro, respectiv cu 570 de milioane de euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 100 demilioane de euro, iar balanța veniturilor secundare un excedent majorat cu 30 milioane euro, potrivit unui comunicat al Băncii Naționale a României (BNR), transmis presei în luna mai. Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 775 de milioane de euro, din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 1.062 milioane de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 287 de milioane de euro.
Datoria externă pe termen lung a însumat 70.414 milioane de euro la 31 martie 2016 (79,1 la sută din total datorie externă), în scădere cu 0,4 la sută față de 31 decembrie 2015.
Datoria externă pe termen scurt a înregistrat, la 31 martie 2016, nivelul de 18.597 milioane de euro (20,9 la sută din total datorie externă), în scădere cu 3,8 la sută față de 31 decembrie 2015.
În perioada ianuarie – martie 2016, datoria externă totală a scăzut cu 1.023 milioane de euro; în structură, datoria autorității monetare a scăzut cu 336 de milioane de euro, datoria negarantată public cu 1 124 milioane de euro, în timp ce datoria publică a crescut cu 437 de milioane de euro.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 30,2 la sută în perioada ianuarie – martie 2016, comparativ cu 35 la sută în anul 2015. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a fost de 6,4 luni la 31 martie 2016, nivel comparabil cu cel de la 31 decembrie 2015.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 martie 2016 a fost de 105,6 la sută, comparativ cu 99,5 la sută la 31 decembrie 2015.
Dinamizarea pieței și concurența „erodează pozițiile unor companii puternice”
Piața se dinamizează, se erodează pozițiile puternice pe care le au în piață unele companii, crește concurența, crește comerțul online, mi-aș dori foarte mult să văd sistemele de plăți avansând, a declarat președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu.
El a adăugat că în sistemul bancar, concurența e net inferioară ca rezultate celei din piața telecom. „Ne vom preocupa să păstrăm nivelul și să avem capacitate de a înțelege ce se întâmplă în piață, dar nu cred că trebuie să fim foarte intervenționiști. Dacă sunt plângeri deschidem investigații. Dacă sunt firme dominate, mari, trebuie să fie foarte atente la ceea ce fac. Dacă sunt plângeri, trebuie să le analizăm. Noi nu trebuie să fim ceva ce împiedică evoluția pieței”, a afirmat președintele Consiliului Concurenței, citat de Mediafax.
Președintele Consiliului Concurenței a mai adăugat că nu trebuie să ne opunem lucrurilor care au sens economic, care duc la eficiență și reduc costurile.
„Când vine vorba de cooperarea între companii pentru a utiliza aceleași echipamente din infrastructură, acesta este un lucru bun”, a mai subliniat acesta.
De asemenea, el a amintit că au fost întâlniri cu reprezentanți ai Uber, România fiind una dintre țările mai relaxate, pentru că nu „sare să blocheze” noutățile din piață. „La noi prețul este foarte mic, nu găsiți țări din UE unde tarifele la taxiuri sunt mai mici decât în România. Pentru noi sunt mai degrabă un lucru pozitiv. Clienții vor avea o alternativă”, a mai spus Bogdan Chirițoiu.
Financial Times: Europa Centrală și de Est rămâne o destinație importantă pentru investiții
Regiunea Europei Centrale și de Est este, în continuare, o destinație importantă pentru companii din întreaga lume, deși schimbările politice din zonă au creat oarece neliniști investitorilor, notează publicația Financial Times.
Până în prezent, companiile din sectoarele manufacturier, media, imo¬biliar și ale serviciilor financiare au ignorat tensiunile politicile și criza constituțională din Polonia, ascensiunea extremismului în țări precum Slovacia, prăbușirea guvernului din România și efectele mai ample ale crizei migranților.
Rata de creștere economică cu mult superioară mediei UE, cheltuielile în creștere ale populației și rezervele încă neexploatate de talent și clienți din regiune continuă să atragă companiile și investitorii occidentali nerăbdători să câștige expunere pe o piață în creștere.
Potrivit FMI, economiile statelor baltice și ale Grupului de la Vișegrad, format din Polonia, Ungaria, Slovacia și Cehia ar urma să avanseze cu 3-3,5% în acest an. În România și Bulgaria creșterea va fi ușor mai lentă, de 2,4%, dar peste media UE, estimată la 1,9%.
Deși fundamentele economice par solide, iar randamentele investițiilor sunt încă ridicate, motivele de îngrijorare sunt în creștere în cele 10 țări care au aderat la Uniunea Europeană în 2004 și 2007 din cauza riscurilor politice.
Rezultatele celor mai recente alegeri semnalează o reorientare către dreapta populistă, naționalistă în unele state, potrivit agenției Mediafax.
Cel mai notabil eveniment a fost revenirea la putere a partidului conservator Lege și Justiție în Polonia. De departe cea mai mare economie a regiunii, Polonia este importantă dincolo de dimensiunea sa, aceasta putând influența felul în care Europa de Est este percepută.
La începutul anului, agenția de rating Standard & Poor’s a anunțat o retrogradare surprinzătoare a ratingului datoriei Poloniei, țară considerată mult timp cea mai de succes economie a fostei Europe comuniste.
Inflația anuală rămâne în teritoriul negativ
Inflația anuală s-a menținut în teritoriu negativ în aprilie, la minus 3,3%, în coborâre de la minus 3% în martie, potrivit datelor publicate, la data de 13 mai, de Institutul Național de Statistică (INS).
„Prețurile de consum, măsurate prin indicele prețurilor de consum (IPC), au fost mai mici cu 3,3% în luna aprilie 2016, comparativ cu luna aprilie 2015. Determinată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), scăderea a fost de -2.7%”, arată INS.
În luna aprilie 2016, ponderea mărfurilor și serviciilor care au înregistrat o scădere a prețurilor, comparativ cu aprilie 2015, este de 66,7%, iar cele care au avut creșteri cuprinse în intervalul 0 — 2,5% dețin o pondere de 20%. Mărfurile și serviciile ale căror prețuri au crescut cu mai mult de 2,5% dețin o pondere de 13,3%.
Rata medie a prețurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2015 – aprilie 2016) față de precedentele 12 luni (mai 2014 – aprilie 2015), calculată pe baza IPC, este de -1,7%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este de -1.3%, informează INS.
În aprilie 2016, față de aprilie 2015, prețurile de consum au scăzut la grupa mărfurilor alimentare cu 7.39%.
Comisia Națională de Prognoză (CNP) a revizuit în scădere la 0,9% proiecția de inflație pentru sfârșitul acestui an, de la 1,8%, cât a estimat în prognozele anterioare (de toamnă și de iarnă).
Potrivit prognozei de primăvară, inflația medie anuală a fost, de asemenea, revizuită în scădere, la minus 0.7%, față de 0% în prognoza de iarnă.
