Costul lucrurilor gratuite

Costul lucrurilor gratuite

14
0
DISTRIBUIȚI

Constat faptul că, de luni bune şi pentru cei mai mulţi dintre noi, discuţiile despre bani par să fi devenit un subiect în care ne-am obişnuit deja să operăm cu clişee de tip „banii au devenit foarte scumpi” sau „cine are astăzi bani îi cheltuieşte cu foarte mare atenţie”.

Ne aflăm în faţa exprimării acestui adevăr, un adevăr pe care umanitatea ar fi trebuit, poate, să îl rostească mai demult. Un adevăr pe care, însă, nimeni nu a avut curajul sau interesul să îl rostească până mai deunăzi. Mecanismele economiei de piaţă şi evoluţia comportamentelor de consum au permis ca, zeci de ani, actorii economici să opereze cu noţiunea de valoare adăugată după bunul plac. Câtă vreme acest lucru a fost posibil, totul a fost în regulă. A venit însă o zi în care mecanismele economice mondiale s-au gripat. A început să devină din ce în ce mai evidentă realitatea economică potrivit căreia valoarea autentică se dobândeşte prin costuri pe măsură. Cu toate acestea, blocaţi parcă în paradigma pretenţiei de a cumpăra încă aceeaşi cantitate de bunuri sau servicii cu preţuri din ce în ce mai mici, pretinzând o calitate a bunurilor sau a serviciilor achiziţionate din ce în ce mai ridicată, indivizii şi organizaţiile frizează paradoxul economic.

Tuturor ne plac lucrurile de calitate. Cu toţii ne dorim ca imaginea noastră să fie asociată celor mai bune produse sau servicii. Produse sau servicii pe care le cumpărăm. Sau pe care, şi mai important, le promovăm sau le vindem. Ingredientele fără de care performanţa şi, mai apoi, succesul, nu pot fi definite costă. Informaţia, inovaţia, creativitatea, talentul, dăruirea, seriozitatea, profesionalismul, loialitatea au în componenţa lor şi o expresie bănească.

Publicaţiile gratuite din zona profesională, indiferent care este aceasta, continuă cu greu lupta cu criza în virtutea misiunii pe care şi-au asumat-o în vremurile bilanţurilor pozitive. Iar misiunea lor este aceea de a informa în mod coerent, consistent şi credibil. Prezenţa lor, în măsura în care ele dau dovadă de seriozitate şi răspund într-adevăr nevoilor specifice ale publicului căreia i se adresează, reprezintă un indicator al gradului de interes manifestat de cititori faţă de realităţile pe care le abordează.

De aceea, cred că trebuie să vină şi vremea în care să ne asumăm, fie chiar şi în parte, costurile informaţiei. În secolul XX informaţia a însemnat putere. În secolul XXI, informaţia validată înseamnă putere. Dacă vrem să beneficiem, spre exemplu, de oportunităţile pe care le oferă o revistă profesională, realizată într-o manieră profesionistă, care ne pune la dispoziţie informaţii la zi şi analize pertinente din industria în care operăm, trebuie să înţelegem că revista pe care o ţinem în mână poate costa doar 10 lei şi nu 100 de lei pentru simplul fapt că reclama pe care o conţine plăteşte, în parte, diferenţa.

Deşi e criză, ideile şi uneltele capabile să genereze valoare adăugată se încăpăţânează să aibă costuri. Iar aceste costuri, fie că vorbim despre costuri umane sau materiale, se traduc, simplu, în bani.