Cererea internă va susţine creşterea economică şi în 2016

Cererea internă va susţine creşterea economică şi în 2016

49
0
DISTRIBUIȚI

Cu un avans de 1,4% în trimestrul al treilea, România a avut cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană

Potrivit estimărilor preliminare publicate de Biroul European de Statistică (Eurostat), România a avut cea mai puternică creştere economică din Uniunea Europeană în trimestrul al treilea al acestui an, comparativ cu precedentele trei luni. Interesant este că pentru perioada similară analizată, anul trecut, România a înregistrat o situaţie asemănătoare, creşterea economică din trimestrul trei al anului 2014 fiind de 1,8%.
Creşterea economică de 1,4%, estimată de Eurostat pentru trimestrul III, plasează România înaintea Poloniei şi Slovaciei (ambele cu o creştere de 0,9%), dar şi a Spaniei (a cărei economie a urcat cu 0,8%). Datele Eurostat şi INS oferă aceleaşi estimări de creşteri pentru perioada iulie-septembrie.

La nouă luni, PIB a crescut cu 3,7%
Comparativ cu trimestrul II, Produsul intern brut în trimestrul III a fost în termeni reali, mai mare cu 1,4%, a transmis Institutul Naţional de Statistică (INS).
Faţă de acelaşi trimestru din anul 2014, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 3,6% atât pe seria brută, cât şi pe seria ajustată sezonier.
În perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2015, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu perioada ianuarie-septembrie 2014, cu 3,7%, atât pe seria brută, cât şi pe seria ajustată sezonier. Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul III 2015, fiind revizuită faţă de varianta publicată anterior de INS, în octombrie.
Ca serie ajustată sezonier, în trimestrul III 2015, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul intern brut a crescut cu 1,4%. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2014, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 3,6%. În perioada primelor nouă luni ale anului, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul 2014, Produsul intern brut a crescut cu 3,7%.
Ca serie brută, comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2014, Produsul intern brut în trimestrul III 2015 a înregistrat o creştere cu 3,6%. În perioada 1 ianurie-30 septembrie 2015, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2014, Produsul intern brut a crescut cu 3,7%.
Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial ca urmare a modificării modelelor adoptate, a numărului de regresori folosiţi, a modificării seriilor brute şi a numărului de observaţii disponibile.

Economia zonei euro, în urcare
Recentele estimări ale serviciului european de statistică indică faptul că economia zonei euro a urcat cu 0,3%, după un avans de 0,4% în trimestrul precedent, iar Uniunea Europeană a înregistrat o creştere economică de 0,4%, similară cu cea înregistrată în trimestrul al doilea.
Comparativ cu perioada similară a anului trecut, PIB-ul României a înregistrat o creştere de 3,6%, a doua mare creştere din Uniunea Europeană, după avansul de 4,3% înregistrat de Cehia. În ceea ce priveşte creşterea anuală înregistrată de economia zonei euro, aceasta a urcat uşor la 1,6%, de la 1,5% în trimestrul al doilea, în timp ce PIB-ul Uniunii Europene a înregistrat un avans de 1,9%, acelaşi cu cel înregistrat în trimestrul al doilea.
Olanda şi Germania, state europene care au cel mai mare excedent de cont curent, ar trebui să investească mai mult pentru a ajuta creşterea economiei şi a inflaţiei în întreaga zonă euro, susţin experţii Comisiei Europene într-un raport privind dezechilibrele macroeconomice publicat la sfârşitul lunii noiembrie.
„Riscul unei creşteri reduse extinse şi a inflaţiei scăzute în zona euro ar trebui compensată în special de statele care sunt mai bine plasate pentru a majora investiţiile. Acesta este cazul Germaniei şi Olandei, al căror excedent de cont curent ar urma să rămână ridicat în următorii ani”, apreciază experţii de la Comisia Europeană.
Instituţia europeană consideră că un excedent de cont curent mai ridicat de 7% din PIB este excesiv, iar Germania a înregistrat deja un excedent de 7,8% din PIB anul trecut.

Germania, cel mai mare excedent de cont curent din 2011
Germania este cel mai mare exportator al lumii şi a anunţat că vrea să-şi calibreze investiţiile suplimentare într-un mod care să nu necesite majorarea datoriei, notează agentia Reuters care citează raportul privind dezechilibrele macroeconomice publicat de Comisia Europeană. Începând din 2011, Germania deţine titlul de ţara cu cel mai mare excedent de cont curent din lume.
În acelaşi timp, Comisia Europeană apreciază că „statele cu relevanţă sistemică”, cum ar fi Italia şi Franţa, trebuie să grăbească adoptarea reformelor structurale, dar Italia, care are un nivel ridicat al datoriei, sau Franţa, cu deficit de cont curent, vor beneficia de cererea suplimentară care poate fi creată de statele care înregistrează excedente.
„O reducere a excedentelor în statele cu necesităţi de îndatorare relativ scăzute ar aduce o îmbunătăţire necesară a cererii în zona euro şi ar ajuta la atenuarea dezechilibrelor cu care se confruntă statele cu datorii ridicate”, se arată în raportul Comisiei Europene.
Raportul Comisiei Europene apare pe fondul sporirii criticilor referitoare la politica economică a Germaniei, potrivit cărora Berlinul nu face suficient de mult pentru a stimula creşterea internă. În schimb, oficialii de la Berlin susţin că avansul economiei reflectă competitivitatea companiilor germane în diferite sectoare şi nu este ceva care poate fi ghidat prin intervenţii de Guvern.

CE anticipează „un ritm de creştere solid”
Creşterea economică a României va accelera şi la sfârşitul acestui an, dar şi pe parcursul lui 2016, la 3,5% respectiv 4,1%, susţinută de măsurile adoptate de relaxare fiscală, care stimulează cererea internă. Cu toate acestea, se estimează că se va adânci deficitul bugetar, după cum rezultă din datele prognozei de toamnă a Comisiei Europene, îmbunătăţite faţă de estimările din primăvară.
Pentru 2017, Comisia Europeană anticipează că ritmul de creştere economică va continua să fie solid, de 3,6%.
Comisia a îmbunătăţit totodată estimările referitoare la nivelul deficitului bugetar, la 1,2% în acest an şi 2,8% în 2016, comparativ cu prognoza din primăvară, când anticipa un deficit bugetar de 1,6% în 2015 şi de 3,5% în 2016.
Inflaţia va rămâne negativă până la jumătatea anului 2016, dar îşi va reveni rapid în 2017. În acest an, Comisia se aşteaptă la un declin al preţurilor de 0,4%, urmat de o contracaţie de 0,3% în 2016 şi un avans de 2,3% în 2017.
„Cu un nivel scăzut al şomajului şi deflaţie, reducerea cu patru puncte procentuale a TVA va creşte consumul privat la un maxim post-criză în 2016, alimentând un avans al PIB de 4,1%. Consumul privat se va modera în 2017, odată cu atenuarea impactului reducerii TVA şi cu accelerarea inflaţiei. Creşterea economică se va menţine peste potenţial în 2017, la 3,6%”, se arată în raportul CE privind prognoza de toamnă, preluat de Mediafax. Șomajul este estimat la 6,7% în 2015 şi 6,6% pentru anul viitor.

Cifra de afaceri din servicii de piaţă
În perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2015, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, în termeni nominali, a crescut faţă de perioada ianuarie-septembrie 2014, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 7,8%, respectiv 7,7%.
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, în luna septembrie 2015, comparativ cu luna precedentă, în termeni nominali, a crescut cu 7,2% ca urmare a creşterilor înregistrate la activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+19,5%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+12,2%), activitǎţile de transport (+4,5%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+3,6%) şi la activităţile de comunicaţii (+2,6%).
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna septembrie 2015, comparativ cu luna precedentă, în termeni nominali, a crescut pe ansamblu cu 0,1% ca urmare a creşterilor altor servicii furnizate în principal întreprinderilor (+0,7%), activităţilor de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+0,7%) şi activităţilor de comunicaţii (+0,3%). Scăderi au înregistrat activitǎţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-3,3%) şi activităţile de transport (-0,3%).
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna septembrie 2015, comparativ cu luna septembrie 2014, în termeni nominali, a crescut pe ansamblu cu 4,3%.

Producţia industrială a avansat cu 3%
Producţia industrială a crescut ca serie brută cu 25,5% în luna septembrie a acestui an, comparativ cu luna precedentă, în timp ce în primele nouă luni din 2015 producţia industrială a consemnat un avans de 3% comparativ cu perioada similară a anului trecut, potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică.
Creşterea producţiei industriale a fost susţinută, în septembrie, de creşterea industriei prelucrătoare (+29,7%) şi a industriei extractive (+2,9%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au scăzut cu 4,6%.
Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în septembrie producţia industrială a crescut cu 1,2% faţă de august 2015, susţinută tot de industria prelucrătoare şi cea extractivă, iar în perioada ianuarie-septembrie avansul a fost de 3,2%.
În septembrie faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială a crescut atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 3,9%, respectiv cu 3,4%.
Pe de altă parte, avansul producţiei industriale din primele nouă luni a fost generat de creşterea industriei prelucrătoare (+3,6% pe serie brută şi serie ajustată sezonier) şi a producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+2,3% pe serie brută şi +2,7% pe serie ajustată sezonier). Industria extractivă a scăzut cu 9,7% pe serie brută şi cu 9,5% pe serie ajustată sezonier.

Caseta 1
Importuri de 60 de miliarde de euro
Valoarea importurilor realizate de România, în 2014, s-a cifrat la peste 58,5 miliarde de euro, în creştere cu 5,8% faţă de anul anterior, cea mai mare pondere a acestui tip de comerţ fiind consemnat cu ţările din Uniunea Europeană, respectiv 75,4% din total, arată datele Institutului Naţional de Statistică, publicate în Anuarul de comerţ internaţional al României.
Conform statisticii, la nivelul anului trecut, valoarea importurilor din Germania a fost cu 9,5% mai mare faţă de anul precedent, produsele cel mai frecvent comercializate fiind reprezentate de maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile, mijloace şi materiale de transport, metale comune şi articole din acestea, produse chimice, materiale textile şi articole din acestea. Potrivit INS, România a avut, în cursul anului trecut, relaţii comerciale cu 212 ţări. Cu toate acestea, majoritatea comerţului internaţional este axat pe câteva ţări partenere dominante.

Caseta 2
Inflaţia anuală rămâne în „teritoriu negativ”
Inflaţia anuală s-a menţinut în teritoriu negativ în octombrie, la minus 1,6%, în urcare de la minus 1,7% în septembrie, potrivit datelor publicate în noiembrie de Institutul Naţional de Statistică.
În luna octombrie 2015, ponderea mărfurilor şi serviciilor care au înregistrat o scădere a preţurilor, comparativ cu octombrie 2014, este de 37,8%, iar cele care au avut creşteri cuprinse în intervalul 0 – 2,5% deţin o pondere de 34,4%. Mărfurile şi serviciile ale căror preţuri au crescut cu mai mult de 2,5% deţin o pondere de 27,8%.
Creşterea medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (octombrie 2014 – septembrie 2015) faţă de precedentele 12 luni (octombrie 2013 – septembrie 2014), calculată pe baza IPC, este de minus 0,2%. Determinată pe baza IAPC, creşterea este de minus 0,1%.
„Preţurile de consum în luna octombrie 2015 comparativ cu luna octombrie 2014 au fost mai mici cu 1,6%, măsurate prin IPC (indicele preţurilor de consum) şi cu 1,4%, măsurate prin IAPC (indicele armonizat al preţurilor de consum)”, precizează INS.