28 Jul 2014
Login   Rss

Uncategorized

În cautarea albului cel mai alb - o calatorie dincolo de spectrul vizibil

de Print Magazin
Numar imagini: 1

Evolutia exploziva a tehnologiilor de imprimare si finisare produsa, în mare parte în ultimul secol, a impulsionat industria producatoare de hârtie sa tina pasul cu nivelul din ce în ce mai înalt al reproducerii. Aici vorbim în principal de litografia offset. Însa, nu-mi propun sa transform acest articol într-un tratat despre performantele tehnice ale hârtiei… Fiind sfârsitul iernii, am ales din nostalgie pentru zapada care nu ne-a onorat cu prezenta, un subiect legat de alb - albul hârtiei.

Europa si America - de la rece la cald
International se evidentiaza câteva diferente legate de preferintele industriei grafice pentru „culoarea” hârtiei albe. Daca în Europa exista o preferinta pentru un alb cu tenta albastruie, în S.U.A. albul prezinta nuante usor galbui. Diferentele apar si datorita acordarii unor prioritati diferite atributelor hârtiei. Europa prefera hârtia foarte alba, de un alb rece, care confera un contrast puternic tipariturilor, spre deosebire de SUA, unde opacitatea este considerata mai importanta, pentru tiparirea fata-verso - nuanta galbuie diminuând transparenta hârtiei. Însa, si America începe sa prefere hârtia foarte alba. În plus, peste tot în lume exista si hârtia de un alb-murdar, cu tenta gri, asociata de regula celei care contine fibre reciclate, nu atât de pure ca în celuloza primara datorita resturilor de cernela care nu au putut fi îndepartate în procesul de decerneluire.

Nuanta hârtiei a evoluat în timp
Î n anii ’70, datorita tehnologiei putin avansate, nuanta albului avea tente de gri. Anii ’80 s-au remarcat prin numeroase îmbunatatiri aduse procesului de fabricatie, albul evoluând spre nuante rosiatice. Perioada anilor ’90 este marcata de mai multe inovatii aduse îmbunatatirii calitatii hârtiei. Producatorii cresc gradul de alb înglobând noi compusi al caror rezultat este obtinerea unor nuante albastrui - albastrul devenind o culoare intens folosita în special pentru domeniul cu cel mai mare „avânt” - tehnologia informatica. De exemplu, în publicitate albastrul este apreciat ca o culoare care inspira încredere.

Cea mai cunoscuta metoda de masurare a gradului de alb al hârtiei este CIE L*a*b*, standardizata ISO. CIE L*a*b* este un spatiu cromatic bazat pe culori opozite în care L* este luminozitatea, a* spectrul de la rosu la verde si b* spectrul de la galben la albastru. Testul consta în iluminarea suprafetei hârtiei folosind anumite echipamente, în conditii standardizate, masurându-se spectrul reflectat. Valorile rezultate iau în calcul faptul ca oamenii percep o nuanta de albastru ca fiind mai alb decât albul neutru. Cu cât valoarea CIE a unei hârtii este mai mare, cu atât albul acesteia tinde catre albastrui, în timp ce hârtiile alb-galbui obtin valori mai scazut.

De la maro la alb
Obtinerea albului hârtiei începe prin transformarea lemnului în celuloza. Fibrele lemnoase au initial o nuanta maronie precum hârtia kraft. Prin macerarea cu diverse substante chimice sunt eliminate din fibre lignina si rasinile, rezultând o celuloza alb-galbuie, cu fibre mai elastice si mai fine, dar care au pierdut din rigiditate si opacitate. Procesul de macerare foloseste substante chimice agresive precum soda caustica sau clorul - folosit în mod traditional pentru albire, care însa genereaza deseuri toxice greu de eliminat. La presiunile miscarilor ecologiste si în industria celulozei au fost implementate metode mai putin poluante. Metodele moderne produc celuloza E.C.F. (Elemental Clorine Free), albita prin folosirea derivatilor de clor, pâna la T.C.F. (Totally Clorine Free) care implica albirea prin oxigenare, si alte variante cu diverse alte substante chimice.
Pastei de celuloza i se adauga si diverse alte substante care confera stabilitate dimensionala, opacitate si culoare. Elemente de stabilizare, ca amidonul si sulfatul de aluminiu, diminueaza capilaritatea excesiva a fibrelor de celuloza, permitând cernelii tipografice sa ramâna la suprafata, o hârtie fara asemenea compusi fiind sugativa. Un alt compus important este carbonatul de calciu care ofera un grad ridicat de alb, adauga opacitate hârtiei, recuperând astfel opacitatea pierduta în procesul de albire a celulozei. Se mai adauga anumiti pigmenti cu nuante de albastru. Absorbind lungimile de unda mai mari din spectrul vizibil, acesti coloranti contrabalanseaza nuantele galbui-rosiatice ramase în celuloza, echilibrând capacitatea de reflectare a hârtiei si dând senzatia de alb neutru.
Î nalbitorii optici sunt de asemenea folositi frecvent la fabricarea hârtiei. Compusi fluorescenti invizibili, înalbitorii optici cresc gradul de alb prin absorbirea razelor U.V. si convertirea lor în lumina albastra perceputa de ochiul omenesc. Spre deosebire de colorantii mentionati anterior, acestia nu schimba capacitatea de absorbtie a hârtiei, însa cresc intensitatea cu care ea reflecta lumina albastra. Cu cât mai multa lumina U.V. exista în sursa de iluminare, cu atât hârtia pare mai alba si mai stralucitoare deoarece reflecta mai multa lumina decât primeste din spectrul vizibil. Înalbitorii optici sunt puternic fluorescenti la expunerea U.V., dar se degradeaza în timp prin expunerea prelungita.
Acesti compusi se regasesc în compozitia majoritatii hârtiilor albe, dar exista si exceptii, cum ar fi hârtia fotografica sau cea pentru bancnote si documente securizate. Înalbitorii optici, codificati ca O.B.As. (optical brightening agents) sau F.W.As. (fluorescent whitening agents) sunt folositi si în compozitia materialelor plastice sau textile pentru obtinerea unui efect similar si în detergenti pentru a înlocui înalbitorii optici din textile eliminati treptat prin spalare.

Fundalul ideal pentru policromie
Asadar, o hârtie orbitor de alba este de fapt, în spectrul cromatic, albastruie, aceasta tenta având o influenta majora asupra culorilor reproduse, tinând cont de faptul ca cernelurile de policromie sunt semitransparente. Problema apare în special la tiparirea nuantelor de piele, a portretelor, culorile având tendinta de a fi virate în functie de tenta albului hârtiei. Reproducerea cât mai realista a unei imagini necesita un substrat de un alb neutru. Albul perceput reprezinta în fapt lumina reflectata de suprafata hârtiei. Cu cât este mai mare contrastul între zona neprintata si zona cerneluita, cu atât mai clar percepem culoarea.
O hârtie cretata are un grad de alb mai mic decât cea offset. Reducerea gradului de alb la cea cretata este urmarea procesului de cretare, datorita faptului ca pasta de acoperire - desi contine si înalbitori optici - nu este la fel de alba ca hârtia suport. Prin urmare, hârtia offset alba are în general valori CIE ISO de 140-160%, pe când cea cretata 110-130%. Asta înseamna ca tiparind pe hârtie offset obtinem tiparituri cu contrast mare? Nu este chiar asa… În functie de tipul de finisare al hârtiei - cu cretare sau nu - cernela va ramâne la suprafata sau va fi absorbita, difuzând mai mult sau mai putin în hârtie. Acest aspect este esential pentru reproducerea punctului de raster care va avea o definitie mult mai buna pe hârtia cretata lucioasa, neavând tendinte de accentuare a dot-gain-ului (deformarea si latirea punctului de raster).
Pe de alta parte trebuie sa luam în considerare un alt atribut optic al hârtiei, si anume luciul, ce are de asemenea un impact asupra perceperii unei imagini. Suprafata mata va reflecta lumina într-un mod mai difuz decât o hârtie lucioasa, conferind un contrast redus zonelor tiparite. Acoperirile speciale aplicate suprafetei hârtiei, cum ar fi lacuirea si plastifierea, au si ele un rol important. Puteti evidentia o imagine aplicând un lac lucios sau printr-o plastifiere lucioasa. În contrast, lacuirea si plastifierea mata reduc contrastul, uniformizând lucrarea. Un contrast mai scazut nu oboseste privirea, îmbunatatind lizibilitatea textelor.
Î n final putem concluziona ca, pentru o hârtie, nu gradul de alb în sine este important, ci efectul pe care doresti sa-l obtii - un impact puternic, cu imagini stralucitoare si contrastante, pentru care sunt potrivite hârtiile alb-albastrui, sau o impresie calda, apropiata, pentru care hârtiile de un alb neutru ori cu tenta galbuie sunt alegerea potrivita?

0 Comments